07 iulie 2021
Béla Bartók- un erudit cercetător al folclorului universal
Cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la naşterea compozitorului Béla Bartók, Biblioteca Naţională a României organizează, în perioada 7 iulie – 15 septembrie 2021, expoziţia „Béla Bartók – un erudit cercetător al folclorului universal”. Expoziția cuprinde partituri, CD-uri, DVD-uri şi LP-uri din Colecţiile de muzică ale bibliotecii Naționale a României.
Ediţia Completă Bartók este alcătuită din 22 de discuri de vinil, editate de Compania Hungaroton, obţinând cu aceasta Grand Prix du Disque. Pe plicul fiecărui disc, se pot observa imagini ale compozitorului la vârste diferite, dar şi adevărate studii muzicologice realizate de profesori sau muzicologi maghiari. În colecțiile Bibliotecii este disponibilă, pe vinil, înregistrarea Divertismentului pentru orchestră de coarde, în interpretarea RIAS Symphonie-Orchester Berlin, avându-l la pupitru pe dirijoral Ferenc Fricsay.
Din înregistrările sonore pe CD, se remarcă Bartók plays Bartók, Concertul No 3 pentru pian în interpretarea lui Dinu Lipatti sau pianistul Maurizio Pollini interpretând primele două concerte pentru pian, acompaniat de Chicago Symphony Orchestra şi dirijate de Claudio Abbado. Opera „Castelul lui Barbă-Albastră”, există atât în variantă sonoră, cât şi în variantă video, cu distribuţii speciale precum: Jessye Norman, Sylvia Sass, László Polgár dar şi cu dirijorii Pierre Boulez sau Sir Georg Solti.
Colecţia de partituri Bartók este la fel de valoroasă precum înregistrările audio-video. Partitura generală a celor „Două imagini pentru orchestră, Op. 10” conţine dedicaţia autografă À M. D. G. Kiriac, l’auteur, datată 31.martie. 1913. Două partituri cu Dansurile româneşti pentru orchestră şi Două dansuri româneşti pentru pian, Op. 8/a, editate de Editio Musica Budapest, sunt Ediţii Comemorative, iar Varianta pentru orchestră a celor Două dansuri romîneşti pentru pian, Op. 8/a a fost realizată de Leó Weiner şi editată în 1955 de editura Zeneműkiadó Vállalat, Budapest.
Pe pagina de titlu a partiturii de buzunar a Suitei de dansuri pentru orchestră se află Ex-libris–ul dirijorului George Georgescu dar şi imaginea compozitorului realizată de fotograful Lipót Strelisky.
În rândul marilor reprezentanţi ai culturilor muzicale naţionale din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Béla Bartók (1881-1945) ocupă un loc aparte, fiind singurul compozitor care s-a dedicat de la început culegerii, studierii şi sistematizării folclorului ţărănesc arhaic, rămânând fidel acestei activități până la sfârşitul vieţii. Născut în localitatea Sânnicolaul Mare din Judeţul Timiş, nu s-a limitat doar la folclorul maghiar, în aria cercetării sale intrând şi folclorul românesc, slovac, bulgar, sârbo-croat, turc, ucrainian şi arab.
Considerat a fi unul dintre întemeietorii etnomuzicologiei (ramură a muzicologiei care cercetează culturile muzicale ale popoarelor sau culturile muzicale de tip arhaic), a realizat numeroase studii, publicând și numeroase culegeri de cântece populare, de care s-a folosit în procesul creaţiei.
Începând cu anul 1905 şi până la sfârşitul vieţii, publică numeroase culegeri de folclor, de Bartók legându-se şi „naşterea” etnomuzicologiei din România în 1913, prin volumul intitulat Cântece poporale românești din Comitatul Bihor, acest volum fiind prima monografie de etnomuzicologie propriu-zisă, realizată printr-o amplă campanie de teren, şi cu mijloace originale pentru acea vreme, precum:
• aplicarea la scară amplă a tehnicii moderne de înregistrare cu fonograful;
• încercarea efectuării și comunicării unei transcrieri muzicale foarte fidele;
• efectuarea și tipărirea unei monografii (zonale), incluzând cât mai multe piese și genuri.
În plus, studiul introductiv al volumului, explicând câteva elemente ce țin de relația text-melodie, de analiză structurală și ritm, constituie primul articol de etnomuzicologie efectivă. Iar toate acestea se vor amplifica și maturiza și mai mult, după zece ani, tot într-o lucrare a lui Bartók de o importanţă capitală pentru etnomuzicologia românească intitulată „Monografia Maramureșului muzical”.
De remarcat strânsa relaţie de colaborare pe care Bartók o are, de-a lungul vieții, cu George Enescu., aceasta a început din toamna anului 1924, când cei doi au cântat împreună la Bucureşti, într-un concert, organizat de Societatea Compozitorilor Români, dedicat în întregime creaţiei lui Bartók,.
Creaţia sa este caracterizată de varietatea genurilor abordate, măiestria realizării şi larga audienţă la public, indiferent de modul şi locul de abordare a compoziţiilor sale. Lucrările pentru pian ocupă un loc important în creaţia sa, multe fiind realizate în scop pedagogic, precum „Microcosmos”, alcătuită din 153 de piese cu dificultate crescândă, urmând Suitele pentru orchestră, Cvartetele de coarde – considerate unele dintre cele mai importante compoziţii ale genului, Muzică pentru instrumente de coarde, percuţie şi celestă, Muzică pentru două piane şi instrumente de percuţie, baletele Prinţul cioplit din lemn, Mandarinul miraculous sau opera Castelul Prinţului Barbă-Albastră.
De la început, creaţia lui Bartók s-a individualizat printr-o concepţie estetică originală, realizată prin reîmprospătarea muzicii culte cu elemente ale muzicii ţărăneşti, pe care creaţiile ultimelor secole, le-au păstrat intacte.