Biblioteca Brukenthal

Biblioteca Brukenthal se află în cea de a doua curte interioară a Palatului Brukenthal. Înfiinţarea Bibliotecii Brukenthal se datorează fondului de carte achiziţionat de baronul Samuel von Brukenthal (15.972 volume), la care s-au adăugat pe parcursul anilor alte colecţii, între care: Biblioteca capelei (fondată în secolul al XIV-lea, cuprinzând biblioteca Mănăstirii Dominicane şi bibliotecile unor patricieni sibieni), fondul de carte al Capitlului Evanghelic, cel al Academiei de Drept şi o serie de donaţii de la particulari şi instituţii ştiinţifice din ţară şi străinătate. Numărul total al volumelor atinge circa 280000. Manuscrise Numărul total de volume cuprinse în colecţie este de 778, dintre care menţionăm: Breviarul Brukenthal (achiziţionat în 1786 la Viena şi realizat în Ţările de Jos la începutul secolului al XVI-lea, scris pe pergament, cu caractere gotice minuscule, împodobit cu miniaturi pictate atribuite lui Simon Bening şi Geeraert Hornebaut). Vigiliale (manuscris pe pergament, datat din anul 1507; paginile cuprind caractere gotice şi neume, iar iniţialele sunt împodobite în culorile roşu, albastru şi negru). Incunabule 442 titluri reprezintă grupate în 382 volume între care amintim: Opus praeclarum quarti scripti a lui Toma de Aquino (Mainz, 1469), Breviarum croaticum (1493), Triomphi de Petrarca (1488), Cronicile lui Schedel (2 000 ilustraţii gravate în lemn, Nürnberg, 1493), De mirabilibus mundi de Solinus C. Iulius (Veneţia, 1488), Geografia lui Strabo (Roma, 1473), Istoria naturală a lui Pliniu cel Bătrân (Veneţia, 1498) etc. Carte europeană rară Aproximativ 30.000 datează din secolele XVI – XVIII, multe dintre ele ilustrate cu gravuri valoroase, apărute în cele mai vestite tipografii din Europa sau aparţinând marilor editori ai timpului: Aldus Manutius, Robertus Stephanus, Cristoph Plantin, Elzevir, fraţii Trechsel, Abraham Ortelius, Georg Braun şi Franz Hogenberg etc. Carte românească rară Aproximativ 1500 volume, multe atestând circulaţia permanentă a cărţii între cele trei ţări româneşti; menţionăm Cazania lui Vaarlam (Iaşi, 1643), Noul Testament de la Bălgrad (1648), Biblia lui Şerban Cantacuzino (Bucureşti, 1688). Transilvanice Muzeul Naţional Brukenthal deţine şi o bogată colecţie de cărţi transilvănene. În bibliotecă pot fi consultate unele din primele cărţi publicate în Transilvania, datorate unor tipografi vestiţi precum Johannes Honterus din Braşov, Kaspar Heltay din Cluj, Marcus Pristorius şi Abraham Kertész din Sibiu.