Skip to content Skip to footer

Biblioteca Judeţeană Prahova „Nicolae Iorga”

Biblioteca Judeţeană Prahova „Nicolae Iorga”

Tip bibliotecă

Biblioteci Județene
Cod ISIL
RO-PH-01107
Director
Mihaela Radu

Persoană de contact

Loredana Stanciu; Bogdan Stoicescu

Anul înființării

20 martie 1921
Istoric

20 martie 1921 reprezintă „ziua de naştere” a acestui templu al cărţii, zi care va rămâne înscrisă cu litere de aur în cronica sa.
Înfiinţată din iniţiativa unor entuziaşti şi valoroşi intelectuali, în fruntea cărora s-au situat arhitectul Toma T. Socolescu, scriitorul I. A. Bassarabescu, epigramistul şi omul politic Ion Ionescu Quintus, profesorul şi gazetarul Dumitru Munteanu-Râmnic, avocatul N. Pârvulescu şi mulţi alţii, Biblioteca „N.lorga” a înregistrat o vie şi bogată activitate cu cartea în rândul populaţiei.

Extras din Procesul verbal al Sedinței de la 10 ianuarie 1920, sub președenția d-lui Toma T. Socolescu, Președintele Comisiunii Interimare.

Astfel în perioada 10 ianuarie – 20 februarie 1920, în două ședințe din mandatul de primar interimar, prezidate de Toma T. Socolescu, s-a propus înființarea bibliotecii (casă de citire, bibliotecă populară și care să poarte numele de Biblioteca Comunală N. Iorga) și apoi un sediu pentru instituția înființată. Ambele propuneri au fost aprobate cu unanimitate de consilieri prin hotărâri(1).
(1)Sursele studiate: 1920-DJANPH, Fond Prim. Orașului Ploiești, dosar nr. 45/1920, f 3; 34; 1937-M Sevastos, Monografia Orașului Ploiești, Biblioteca, p.818-819 ; 1937-Rotarianul, pag 87 Autobiografie ; 2004-T. T Socolescu Amintiri, p. 85; 2012-Constantin Ilie, Păulești Repere monografice, T. T. Socolescu-Note autobiografice, p. 186; 2016-Traian T. Cepoiu, Biblioteca „ Nicolae Iorga”Ploiești la a 95-a aniversare, 1921-2016, p. 55.
Gazeta Secera din 20 ianuarie 1920 tipărea anuntul „S-a hotărât înfiinţarea unei biblioteci populare a oraşului sub numele Biblioteca populară „Nicolae Iorga” – Numele era menit să omagieze trecerea a 50 de ani de la naşterea savantului şi apostolului neamului român.
Prin donaţii şi subscripţii publice, prin efortul comun şi susţinut al celor menţionaţi, biblioteca și-a început activitatea.
După înființarea bibliotecii, sub președinția lui Toma T. Socolescu, în perioada martie anul 1920 – martie 1921 a apărut formal Asociația Așezământul Cultural „Nicolae Iorga”. Un citat din Monografia Orașului Ploiești precizează: „Bibliotecă populară „Nicolae Iorga”a devenit în ultimul timp „Așezământul Cultural Nicolae Iorga” și, pe lângă bibliotecă a creat — cu ajutorul primarului Șt. Moțoi — un „muzeu de arte frumoase”. Deci mai întâi a fost Biblioteca, apoi Așezământul și, în final, deschiderea și inaugurarea din 20 martie 1921.(2)
(2)Sursele studiate: 1933-DJANPH, Fond Tribunalul Prahova S. I, dosarul nr 21/1933 (inv.536); 1937- M Sevastos, Monografia Orașului Ploiești, Biblioteca, p.818-819; 2004-T. T Socolescu Amintiri, p. 86; 2010 – M.Chirulescu și alții, Istoria Ploieștiului în date, p. 190; 2011-Paul D. Popescu art. Memoria Zidurilor Toma T. Socolescu în viața cultural-artistică a Prahovei, episoadele (LXXV și LXXVI), publicate în ziarul ”Prahova” nr.6308, 6314.
Începându-și activitatea cu numai 1250 de volume – fiind prima bibliotecă din oraș – şi având să rămână pentru destul timp singura instituţie de cultură de acest tip – a beneficiat de atenția și interesul tututor organizaţiilor comerciale şi economice, a unor forţe politice şi de sprijinul cetăţenilor oraşului.
La 27 martie 1933, membrii fondatori de la acea vreme au întocmit Actul Constitutiv și Statutul, documente legalizate de Tribunalul Prahova la 4 aprilie 1933. La 13 aprilie, printr-un proces verbal ei au adoptat Statutulși Actul Constitutivși au ratificat alegerea Comitetului de conducere. Acesta era alcătuit din 15 personalități: președinte T. T. Socolescu, vice-președinți N. Pârvulescu și I. I-Quintus, și 12 membrii, secretar fiind H. Mărgineanu. În articolul 1 din statut este scris: „Se înființează în orașul Ploiești, o asociație culturală sub denumirea de Așezământul Cultural „Nicolae Iorga” având două secțiuni: I.- Biblioteca, II. –Muzeul de arte frumoase”.(3)
(3)Sursele studiate: 1933-DJANPH, Fond Tribunalul Prahova S. I, dosarul nr 21/1933 (inventar. 536) conține . patru documente: Act de constituire cu 3 pagini, Statutul (denumire,scop mijloace, regulamente, drepturi obligații etc.) cu 14 paginii/23 martie, P.V. de înregistrare la Tribunal/4aprilie, P. V. de convocare și împuternicire 2 pagini/13 aprilie și Cererea, adresată Tribunalului pentru intervenție de acordare a personalității juridice, 2 pagini/ 8 mai; 2004-T. T Socolescu Amintiri, p. 86; 2010; 2010-M.Chirulescu și alții, Istoria Ploieștiului în date, p.258;
Biblioteca este instalată în palatul Băii municipale deasupra tipografiei Lumina și avea să funcţioneze aici până în anul 1941. Bibliotecar a fost numit dl. E. Bezdechi. Un mare merit îl are D.D. Dumitrescu-Talex, tipograful, care a făcut sacrificiul de a pune la dispoziţia bibliotecii localul.

În anul 1932, 12 aprilie, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului de Miniştri şi de ministru al instrucţiunii, al cultelor şi artelor, Nicolae Iorga promovează sub semnătura lui „Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice comunale”.
An de an, în ciuda tuturor opreliştilor biblioteca se dezvoltă, îşi amplifică activităţile, sporindu-şi prestigiul pe plan local şi chiar naţional. Problema găsirii şi atribuirii unui spaţiu adecvat a fost adusă în discuţie cu mare insistenţă.
Seismul din 1940 a adus multe necazuri bibliotecii care este obligată să se mute în anul următor în două sedii, unul în str. Gh. Lazăr (unde s-a mutat la 14 august 1941) şi celălalt în str. Dr. Radovici (astăzi str. Toma Caragiu), nr. 9, unde existau în două clădiri separate, proprietatea primăriei, în care funcționa Liceul Industrial de Fete. Toma T. Socolescu a reușit să obțină de la primărie clădirea secundară pe care a reparat-o, a amenajat-o și astfel aceasta a devenit sediul bibliotecii.(4)
(4)Surse: 1920-DJANPH, Fond Prim. Orașului Ploiești, dosar nr 32/1941; 2011-Paul D. Popescu articolul:Memoria Zidurilor Toma T. Socolescu în viața cultural-artistică a Prahovei, episodul (LXXVII), publicat în ziarul ”Prahova” 6320: 2016-Traian Cepoiu, Biblioteca „ Nicolae Iorga”Ploiești la a 95-a aniversare, 1921-2016, p. 84,86.
Printr-un ordin din 1943 al comandamentului militar local, biblioteca este somată să-şi închidă porţile.Evenimentele din acei ani, sirul neîntrerupt de peregrinări în căutarea unui refugiu unde comorile adunate cu atâta trudă să poată fi ocrotite, au făcut ca în 1944, în plină desfăşurare a războiului, cu sprijinul Primăriei municipiului Ploieşti să se ia toate măsurile pentru depozitarea Bibliotecii „Nicolae Iorga” şi a Muzeului de arte frumoase în comuna Cornurile de Sus, într-un imobil care aparţinea lui Ştefan Moţoiu, iar alte bunuri au fost transportate în comunele Valea Călugărească şi Lipăneşti.
În anul 1945 biblioteca funcţiona la parterul casei lui Boian Grigorescu din str. Carmen Sylva (astăzi str. Milcov). În perioada 1946-1948 biblioteca se instalează din nou în clădirea din strada dr. Radovici, nr.9, continuându-și cu succes menirea culturală. În aceste condiţii vitrege oamenii și-au adus aminte de biblioteca lor şi au sărbătorit-o la împlinirea unui sfert de veac.
Dacă Biblioteca „Nicolae Iorga” a consemnat în acest lung interval de timp (1921-1948) rezultate meritorii – un mare merit revine cu siguranţă, nu numai comitetului ei, alcătuit din elita intelectualităţii locale sau a autoritaţilor administrative, care uneori i-au înţeles rosturile şi i-au acordat, în limita posibilităţilor, sprijinul lor, ci şi tuturor bibliotecarilor, care şi-au dăruit munca şi dragostea de carte în slujba acestui templu de cultură, în beneficiul cititorilor însetaţi de lumină.
În urma unor conjucturi obiective, cutremurul din 1940, bombardamentele americane din 1944, reforma învățământului care a transformat fostul Liceu de Fete (în care funționa biblioteca) în Școala Medie de Educatoare și care a preluat pentru nevoile învățământului clădirile (și cea în care funcționa biblioteca) au făcut ca biblioteca, rămasă fără sediu, să fie închisă în anul 1948. Începând cu luna septembrie a anului 1948, cărțile au fost depozitate în sediul Palatului de Justiție din acea vreme (este perioada când, cu intenție sau fără intenție, cu ordin sau fără ordin, biblioteca nu mai purtat oficial numele de „Nicolae Iorga”), transformat,la începutul anilor ̀50, în Palat al Culturii, locul unde există și astăzi.
După apariția Regiunii Ploiești (Regiunea Ploiești a fost o unitate administrativ-teritorială situată în zona de centru-est a Republicii Populare Române, înființată în anul 1952, când au fost desființate și comasate regiunile Prahova și Buzău. Ea a existat până în anul 1968, când regiunile au fost desființate), biblioteca ploieșteană a intrat în subordonarea acesteia numindu-se „Biblioteca Regională Ploiești”, redeschizându-se în Palatul Culturii, în anul 1956.
Cu prilejul comemorării celor 25 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga, Comitetul Regional de Cultură și Artă Ploiești, prin scrisoarea nr. 52343/23 nov 1965, a cerut forului central, CSCA aprobarea numelui „Nicolae Iorga” pentru Biblioteca Regională Ploiești, nume pe care îl poartă și astăzi.
Acest edificiu impozant, care domină centrul orașului, este construit în stil neoclasic francez, pe baza planurilor arhitectului E. Doneaud, asistat la definitivarea lor de către arhitectul român Toma T. Socolescu.

Tânăra instituţie și-a amplificat continuu tezaurul de publicații, în 1948 avea în fond 16000 unităţi de bibliotecă, în 1990 deţinea 335500 unităţi de bibliotecă, ajungând ca în prezent numărul unităților bibloteconomice să depășească 500000 de unităţi biblioteconomice, cu o structură tematică enciclopedică, ce satisface interesele de lectură, studiu şi informare ale tuturor categoriilor de cititori, de la elevi şi studenţi la cadrele universitare, specialişti cercetători. Acest patrimoniu cu o valoare deosebită conţine în colecţiile sale lucrări rarisime ca: Ab urbe conditade Titus-Livius (imprimată la Veneţia în 1520), Cazania lui Varlaam (imprimată la Iaşi în 1643), Biblia lui Şerban Cantacuzino (imprimată la Bucureşti, în 1688).
Biblioteca a considerat permanent ca o datorie a ei şi pe aceea de a oferi cititorilor posibilitatea unor dialoguri utile cu scriitori, istorici şi critici literari, reprezentanţi ai unor edituri şi reviste. Amintim pe acad. Şerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu Buşulenga, Geo Bogza, Virgil Cândea, Al.Balaci, Mircea Maliţa, Eugen Simion, prof. univ. Dan Simonescu, Augustin Z. N. Pop, scriitorii Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Romulus Vulpescu, Ioan Alexandru, Valeriu Râpeanu, Ştefan Augustin Doinaş, Ion Stratan, Aurora Liiceanu şi alţii. În rândul sutelor de întâlniri cu oameni de seamă se înscriu şi cele ocazionate de toate apariţiile aditoriale ale scriitorilor prahoveni ce au fost lansate sub auspiciile Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga”.
Trecerea timpului a însemnat, desigur, modernizare. Au fost implementate servicii noi, unele destinate simplificării muncii bibliotecarilor, iar cele mai multe dedicate cititorilor ce ii treceau pragul.
Până să ajungă la stadiul actual – bibliotecă judeţeană, enciclopedică şi ştiinţifică – instituțial a parcurs, în aceşti 95 de ani de existenţă, etape succesive, fiecare în parte având caracteristici specifice, determinate de o multitudine de factori, definitorii fiind cei de ordin economic, social, politic şi cultural.
1930- S-au pus bazele secţiei de carte veche, stampe şi fotografii, Biblioteca posedând, încă din acea perioadă, numeroase cărţi cu dedicaţii.
1957 – Înfiinţarea Secţiei Audio-vizuale -“MEDIATECA”;
1967 – Înfiinţarea Cenaclului literar pentru Tineret Şcolar “Orfeu”;
1968 – Redactarea primului volum al anuarului “Bibliografia Prahovei”;
1971 – Cu ocazia implinirii a 50 de ani a fost realizat “EXLIBRIS-ul” instituţiei;
1981 – 20 – 23 martie – Prima editie a Zilelor Bibliotecii “Nicolae Iorga”;
1982 – Introducerea tehnicii de calcul în activitatea instituţiei;
1991 – Editarea în serie noua a “Gazetei cărţilor” ;
1991- Achiziția programului de bibliotecă – TinLIB ;
1995 – Înfiinţarea filialelor de carte românească în localităţile Căuşeni, Orheiul Vechi şi Cimislia din Republica Moldova;
1998 – Iniţierea editării colecţiei “Cărticica de buzunar”;
2000 – Realizarea primelor CD-ROM : “Monografia Oraşului Ploieşti” de M. Sevastos, “Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Calinescu, “Istoria românilor din Dacia” de A. FD. Xenopol, “Nichita Stanescu – biobibliografie” de Marian Chirulescu și Marieta Necula;
2002 – Prima participare a instituţiei la manifestarea “Europrahova – 2002” organizată de Consiliul Judeţean Prahova la Strasbourg – cu un stand de carte din fondul de publicaţii – carte veche şi contemporană;
2003 – Interconectarea la sistemul international Internet, realizarea paginii WEB;
2009 – 2014 – Implementarea programului “BIBLIONET – lumea in biblioteca mea” – Program ce a dezvoltat competenţele a 75 de bibliotecari (biblioteca judeţeană şi din bibliotecile publice din judeţul Prahova) prin cursurile de formare IT şi Servicii noi de bibliotecă şi a informatizat 66 de biblioteci din județul Prahova;
2014 – Dezvoltarea serviciului internet gratuit pentru public;
2014 – Reeditarea Revistei Gazeta Cărților, serie nouă, format tipărit și digital;
2014 – Realizare Revista bibliotecarilor prahoveni (trimestrial);
2014 – Realizarea programului de vacanță pentru copii(1 iulie – 31 august) – Cursurile de vară ale Bibliotecii Județene ”Nicolae Iorga”.
2014 – Modernizarea Filialei ”Nicolae Iorga”din cadrul Bibliotecii Publice ”Mihai Eminescu”, orasul Cimișlia, Republica Moldova;
2013-2015 – Proiectul engAGE GRU-13-C-LP-260-PH-RO – Parteneriat pentru învăţare Grundtvig finanţat cu sprijinul Uniunii Europene în cadrul Programului pentru Invăţare pe tot parcursul vieţii – desfăşurat de Asociaţia „Eruditus” în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” Ploieşti. Țări partenere: Germania, Irlanda, Norvegia, Polonia, Turcia și România;
2016 – 2018 – Proiectul ”New Challenges for Public Libraries”, Nr. 570730-CREA-1-2016-1-IT-CULT-COOP1 – Creative Europe – Culture Sub-programme (2014-2020) – Support to European cooperation projects.Țări partenere: Italia, Portugalia, România, Danemarca.

Informații colecții

Total documente:
peste 550.000 u.b.-uri reprezentând cărţi, periodice şi alte documente grafice şi audio-vizuale.

Adresă

100066, Str. Sublocotenet Erou Călin Cătălin, nr. 1, Ploiești

Județ

Prahova
Telefon
0244/518.343; 0244/521.900; 0735.516.242
Fax
0244/515.643
Filiale

O filială în: str. Cristianul, bl. 150 L, ap. 3 Ploieşti
Trei filiale în Republica Moldova
* Orheiul Vechi
* Cimislia
* Căuşeni

Program funcționare

Luni – vineri: 8:00 – 19:00
Sâmbăta: 8:00 – 13:00

Acces

Servicii:
– servicii privind informarea
– acces gratuit la Internet în sediu şi în toate filialele.
– rezervarea, la cerere, a unor cărţi indisponibile la momentul solicitării.
– informaţii privind colecţiile şi serviciile Bibliotecii, oferite în toate secţiile de relaţii cu publicul.
– împrumut de carte, la cerere, din colecţiile altor biblioteci din ţară (solicitantul achită numai contravaloarea taxelor poştale).

* Participarea la manifestări cultural-educative: lansări de cărţi, întâlniri cu scriitori, simpozioane, concursuri, videoproiecţii, expoziţii, etc.

Serviciile oferite de bibliotecă cititorilor sunt gratuite

Formular comandă publicații
Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii 

Veți primi confirmarea comenzii în termen de o zi lucrătoare de la trimiterea formularului. 

* Biblioteca Naţională a României respectă prevederile Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016, privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date.