Invitaţie la expoziţie. Arta fotografică din România reflectată în colecţiile Bibliotecii Naţionale a României poate fi vizitată începând cu 18 septembrie 2023 în Galeria de Est, la mezanin până la data de 31 decembrie 2023.
Curator: Adriana Dumitran.
Expoziţia propune publicului o privire de ansamblu asupra evoluţiei fotografiei în România de la mijlocul secolului al XIX-lea până în zilele noastre aşa cum este ea reflectată în colecţiile Bibliotecii în Cabinetul de fotografii de la Serviciul Colecţii Speciale şi în fondul de carte al Serviciului Colecţii Curente.
Sunt expuse lucrări ale celor mai importanţi fotografi care au activat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în Bucureşti: Carol Szathmari, Franz Duschek, Franz Mandy, Ioan Spirescu. Aceştia s-au bucurat de titlul de Fotografi ai Curţii Regale Române şi în această poziţie au creat iconografia fotografică a Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta şi a celorlalţi membri ai familiei regale române. Aceşti fotografi au avut în egală măsură şi rolul de a documenta vizual marile evenimente istorice care au condus la crearea Regatului României, precum Războiul de Independenţă, construcţia celebrului pod al lui Anghel Saligny de la Cernavodă sau vizita Împăratului Franz Iosef la Bucureşti în 1896. Prin faţa aparatului de fotografiat din atelierele lor fotografice au trecut elita societăţii, figuri celebre, actori precum Matei Millo, care poate fi văzut în expoziţie în viziunea lui Carol Szathmari, dar şi bărbaţi, femei, copii din toate categoriile sociale care doreau să păstreze amintirea unor momente importante pentru viaţa şi familia lor.
Fotografia românească din prima jumătate a secolului al XX-lea este reprezentată în expoziţie prin fotografia de presă, lucrări ale cunoscutului fotoreporter Iosif Berman din care Biblioteca Naţională deţine în Cabinetul de fotografii o colecţie importantă. Pe lângă acestea pot fi văzute fotografii de Stelian Petrescu, E. Zalevski din Brăila, W. Weiss din Bucureşti şi Willy Pragher cu câteva fotografii din albumul „Bucureşti oraşul contrastelor” din 1941. Selecţia creionează un portret al societăţii româneşti între rural şi urban, centru şi periferie, bogăţie şi pauperitate.
Elementul de noutate al acestei expoziţii il reprezintă albumele de fotografii, un mediu de expresie artistică pentru fotografia secolului al XX-lea, adoptat şi de retorica vizuală a regimurilor totalitare pentru susţinerea propagandei oficiale. Mişcarea fotografică oficială din perioada comunistă s-a coagulat în jurul Asociaţiei Artiştilor Fotografi înfiinţată în 1956. În expoziţie pot fi văzute albume de fotografii ale celor mai importanţi fotografi ai acestei perioade: Hedy Löffler, Dan Er. Grigorescu, Ion Miclea, Sandu Mendrea, Aurel Mihailopol, Edmund Höfer, ş.a. Sunt prezentate selecţii de fotografii din albumul „Bucureşti” aparţinând lui Aurel Bauh, volum apărut în 1957 şi din cataloagele Saloanelor Internaţionale ale României organizate de Asociaţia Artiştilor Fotografi. Din donaţia fotoreporterului Emanuel Tânjală sunt expuse fotografii ale spaţiului rural realizate în anii ‘70 ai secolului trecut.
Mişcarea fotografică din ultimii 30 de ani este ilustrată printr-o selecţie de albume de fotografii ale celor mai importanţi artişti fotografi. Sunt ilustrate câteva din temele care i-au preocupat: reflecţia asupra trecutului comunist trăit, traumele şi umbrele adânci lăsate de acest trecut în oameni şi locuri, periferia ca loc fizic şi existenţial, recuperarea memoriei unor fotografi uitaţi, acumularea materială ca definire a succesului social, dezvoltarea urbană haotică care duce la alienare prin aglomerare. Sunt expuse albume de Iosif Kiraly, Nicu Ilfoveanu, Mihai Barabancea, Bogdan Gîrbovan, Alfred Schupler, Petruţ Călinescu, Lucian Bran, Cosmin Bumbuţ, Alex. Tamazatos, Andrei Pandele, Florin Andreescu, Ioniţă G. Andron.
