Biblioteca Colegiului Național „Radu Negru” Făgăraș

În perioada 1869-1873, în curtea bisericii ortodoxe de pe strada Grecilor (actualmente strada Ion Codru Drăgușanu) din Făgăraș, a funcționat Școala Capitală „Radu Negru”. Informații despre biblioteca școlii ne-au fost furnizate de I.C. Drăgușanu, într-un număr al ziarului Federațiunea din 1869, în care susține că a primit donații în carte, pentru școala „RADU NEGRU”, de la frații din România. Alte informații despre biblioteca Școlii „RADU NEGRU” provin de la preotul Nicolae Aron, care în 1913 a redactat o monografie a școlilor, bisericilor și asociaților românești din Făgăraș. Amintește de manuale, auxiliare, drapelul și ștampila școlii precum și alte materiale folosite de asociația învățătorilor din comitatul Făgărașului. Mai face referire și la legea Appony, de la începutul sec. XX care obliga școlile confesionale românești să se doteze cu materiale corespunzătoare maghiarizării învățământului. În decembrie 1918, după actul Marii Uniri de la 1 Decembrie, Consiliul Național Român din comitatul Făgărașului, prin persoana vicepreședintelui, protopopul ortodox Nicolae Borzea, a preluat Gimnaziul Maghiar Regal de Băieți din Făgăraș, cu predare în limba maghiară. Cu această ocazie, în procesul verbal redactat de directorul gimnaziului Sarkany Lorand, se amintește că arhiva și biblioteca au fost sigilate și puse la dispoziția autorităților române. La 1 octombrie 1919, Gimnaziul și-a redeschis porțile sub conducere românească și sub numele de Liceul de Stat „RADU NEGRU”, prin actul de înființare emis de Consiliul Dirigent al Transilvaniei din Sibiu, sub semnătura lui Vasile Goldiș. Directorul numit al liceului din noiembrie 1919 a organizat activitatea școlii și a împărțit, în fiecare an școlar de altfel, reponsabilitățile profesorilor în gestionarea cabinetelor, laboratoarelor și altor resurse școlare. Cu această ocazie profesorul de română a preluat gestiunea bibliotecii care conținea unele opere de valoare științifică, cu deosebire cele nemțești. Cuprinde însă și cărți cu conținut beletristic din autori unguri, care în împrejurările actuale nu mai prezintă interes și valoare. Selecționarea cărților din bibliotecă a început doar în anul școlar 1920-1921, fără însă a fi făcute achiziții pentru dotarea cu resurse românești. Acestea vor fi solicitate de conducerea liceului în anii următori prin mai multe adrese către ministrul învățământului Constantin Angelescu. În paralel liceul a făcut propriile achiziții prin editurile locale, precum și un fond de ziare editate în Făgăraș. Primul inventar al bibliotecii Liceului „RADU NEGRU” din 1920, după selectarea titlurilor, cuprinde 140 de exemplare, dintre care 92 de la Resortul Cultelor și Instrucțiunii, iar 48 din biblioteca parohiei greco-catolice din localitate (biserica Brâncovenească), donate liceului chiar în 1919. Biblioteca elevilor numără 292 exemplare, dintre care 100 de la Resortul Cultelor și Instrucțiunii și 192 din biblioteca parohiei greco-catolice din Făgăraș. Biblioteca elevilor este împărțită în biblioteci de clasă, sub conducerea profesorului de română (Valeriu Literat). În anuarul liceului din perioada 1920-1931 sunt menționate mai multe achiziții de manuale, cărți și alte resurse pentru bibliotecă, precum și donații pentru liceu venite din partea notabilităților. Din 1938 biblioteca liceului a fost bine chivernisită cu titluri de valoare din operele scriitorilor români sau francezi, prin editura regelui Carol II. În timpul celui de al II-lea război mondial, clădirea liceului a fost folosită în două rânduri ca spital militar, odată în 1941 și a doua oară între 1944 și 1945. Deși cursurile elevilor au fost mutate în alte clădiri din oraș, biblioteca liceului a rămas pe loc, în clădire, la dispoziția personalului medical, militar și bolnavilor. La revenirea cursurilor în școală, directorul Romul Ursu se plângea într-un proces verbal al Conferinței profesorale din 1942, de stare de degradare și de lipsurile din inventarul bibliotecii. Pentru un an, între 1945 și 1946, clădirea liceului a funcționat ca școală pentru ofițerii sovietici , perioadă în care dezastrul bibliotecii a fost definitivat. Din memoriile domnului profesor Ion Funariu, decedat recent, elev al Liceului „RADU NEGRU” din 1948, a reieșit distrugerea cărților cu titluri interzise de guvern, după instaurarea comunismului în România (1948-1949). Domnul profesor și-a amintit de un foc mare, aprins în curtea interioară a liceului, la ordinul directorului Dumitru Vizitiu, pentru distrugerea cărților, dintre care unele, cel puțin, nu erau opere interzise ci erau doar tipărite la editura regelui Carol II. Ulterior biblioteca a fost dotată cu titluri ale literaturii rusești și marxiste. U După 1971, biblioteca a început să fie dotată cu titluri din operele tovarășului Nicolae Ceaușescu, alături de alte titluri de valoare din literatura românească, mai ales, și universală. Ultimele informații despre biblioteca liceului provin din anii 1990 când directorii perioadei au îndrumat bibliotecarii să revizuiască dotarea bibliotecii în ceea ce privea operele comuniste. La începutul anilor 2000 biblioteca deținea peste 20.000 de volume din domenii diverse (literatură, istorie, științe etc.).