Tip bibliotecă
Persoană de contact
Melania Suciu, bibliotecar metodist – melania.suciu@yahoo.com
Anul înființării
Vechimea oraşului Târgu-Mureş se pierde în îndepărtata istorie, iar prima atestare documentară îl confirmă ca existent în anul 1332, într-un act de plată a zeciuilelii preotului „roman”. Aşezarea trebuia să fie consolidată şi din punct de vedere instituţional.
La mai bine de 200 de ani, în 1557, aici era mentionată o bibliotecă pe lângă un aşezământ instructiv-educativ Schola Particula, prima de acest fel de pe cuprinsul României.
Acesteia i-a urmat ctitoria guvernatorului Transilvaniei Sámuel Teleki (1731-1822), originar din Gorneşti jud. Mureş, care, pe timpul când era la Viena, gândeşte şi pune în aplicare planul unei mari biblioteci europene, instituţie care va tezauriza resursele mateiale ale întinselor moşii de pe Valea Mureşului, în rezerve spirituale.
Biblioteca împlinită, îşi deschide portile în anul 1802, fiind declarată bibliotecă publică. Lor le-a urmat în a doua jumatate a secolulului al XIX-lea numeroase biblioteci şcolare, institutii de cult ori administrative, societăţi, asociaţii şi uniuni, cele personale, cu destinaţii precise şi colecţii dirijate. Oraşul Târgu-Mureş se putea supranumi unul cultural, al bibliotecilor, care au avut implicaţii în întreaga sa evoluţie. Cu toate că Bibliotheca Telekiană a fost declarată publică, prin valoarea şi profilul colectiilor, a rămas una savantă. Interesul restrâns de instruire şi cunoaştere la acea dată a locuitorilor o consacra în special tineretului studios aflat în practică la Tabla Regească (Tribunalul Suprem al Transilvaniei) şi unui număr destul de restrâns de intelectuali. Între românii care au beneficiat de serviciile acestei biblioteci se numără canonicul Timot Oasiadin Blaj, în căutarea de izvoare pentru fundamentarea ştiintifică a operelor sale.
O bibliotecă publică se impunea la Târgu-Mureş la începutul secolului, odată cu evolutia demografică, urbanistică, dezvoltarea industrială şi a atelierelor de meserii, diversificarea învatamântului, consecintă a gradului de instruire responsabil la cerintele cunoaşterii şi informării. Noul plan al autoritătilor locale este pus în aplicare în anul 1913, când este dat în folosintă impozantul Palat al Culturii.
Conceput după o viziune modernă europeană el devine centrul spiritual al oraşului prin instituţiile pe care avea să le adăpostească, sala mare şi mică de spectacole şi conferinţe, statornica, teatru, cinema, pinacotecă, conservator iar o aripă a clădirii a fost destinată bibliotecii publice care şi-a deschis serviciile pentru cititori în acelaşi an. Ea a căutat să răspundă unui deziderat mai vechi sau unor funcţii îndeplinite pînă la acea dată de numeroase biblioteci cu vechi tradiţii: biblioteci şcolare, personale, ale diferitelor instituţii, societăţi şi asociaţii, care îşi subordonau activitatea unor laturi educative restrînse, cuprinzînd numai anumite categorii de cititori, fiind limitate ca fonduri de cărti şi interese.
Ca bibliotecar şi director a fost numit juristul dr. Molnár Gábor, un intelectual desăvârşit, el însuşi posesor al unei valoroase biblioteci, în parte donată municipalităţii. Numirea sa a fost precedată de normarea unui curs de biblioteconomie, cunoştintele sale din domeniu urmând să fundamenteze o instituţie aliniată la normele de organizare şi funcţionare ale timpului (clasificare zecimală, sisteme de împrumut cu buzunăraş, catalog alfabetic combinat autori-titluri-subiecte etc.) Prin numeroasele donaţii, în scurt timp de la deschidere, fondurile de carte se ridicau la 11.000 volume, ca apoi să depăsească 62.000 volume (1944).
Aurel Filimon (1936-1940)
Din anul 1922, activitatea sa este secondată de Aurel Filimon,Vezi detalii în Anuar. arheolog, etnograf şi folclorist. El este numit bibliotecar, iar după retragerea la pensie a d-lui dr.Molnár Gábor, director. Prezenţa lui Aurel Filimon în biblioteca oraşului Târgu-Mureş avea să consfinţească schimbările impuse de introducerea administraţiei româneşti, completarea fondurilor bibliotecii cu carte românească corespunzator dezvoltării învătământului în limba română (Liceul „Al.Papiu Ilarian”, Liceul „Unirea”, Liceul militar „Mihai Viteazul”) administraţiei şi instituţiilor statului precum şi intensificarea accesului populatiei româneşti în „cetate”.
În aceste condiţii, într-o deplină întelegere între cei doi membri spirituali, biblioteca pubică îşi dezvoltă armonios colecţiile, este garantat accesul tuturor locuitorilor la lectură indiferent de apartenenţa etnică, grad de instruire, convingeri religioase. Biblioteca va trece printr-un moment de criză în urma Dictatului de la Viena (1940-1944), când Aurel Filimon este destituit din funcţie, iar cărţile româneşti retrase din depozite şi circuitul de lectură, urmând a fi oferite unor biblioteci bucureştene, care, prevăzând situatia vremelnică a evenimentleor, le-au refuzat. Ele au rămas în bibliotecă fiind repuse în circuitul public. Se refugiază la Bucureşti unde se îmbolnăveşte, retrăgându-se la Rapoltul Mare şi unde se stinge din viaţă la 3 martie 1946.
Vigh Károly (1940-1942?)
Director al bibliotecii târgumureşene este numit prof. Vigh Károly, obligat să pună în aplicare planul de retragere din circulaţie a cărţilor româneşti.
Rácz Béla (1942?- 1949?)
Realităţile de după război, aservirea ţării comunismului sovietic, apariţia HCM nr.1542/1951 ale cărui prevederi stabilea politizarea instituţiei, numesc în funcţia de director pe Rácz Béla, fost lucrător al cooperativei „Solidaritatea”, având aşa-zise merite în mişcarea comunistă şi muncitorească. El procedază la ideologizarea bibliotecii în direcţiile trasate de P.C.R. Prima măsură a fost retragerea pe considerente de a fi periculoase aproape în totalitate a cărţilor de istorie, filologie, filosofie, ideologie şi politică, geografie etc., mai puţin cele aparţinătoare ştiinţelor aplicative. Astfel s-au creat cele două fonduri „S” (secret) şi „D” (documentar), inaccesibile publicului. Ele au fost înlocuite cu traducerile din limba rusă apărute prin editurile „Cartea rusă”, „Arlus”, „Editura de Stat” şi a „P.C.R.”
Bartók Ibolya (1949?-1 ianuarie 1957)
Şirul directorilor continuă cu Bartók Ibolya, tânără, zeloasă, cu stagiu de deportare în lagărele de evrei, cunoscătoare a mai multor limbi de circulaţie. Începând din 1949 fost o scurtă perioadă de timp la Biblioteca Raională din Miercurea Ciuc şi la Biblioteca Regională Braşov. A activat ca lector la şcoala medie de bibliotecari din Târgu-Mureş.
Cu experienţa ei introduce aşezarea tematică a cărţilor. Introduce Clasificrea Zecimală Universală şi pune bazele cataloagelor alfabetic şi sistematic în conformitate cu normele universale bibliologice.
Halász Borbála (1957-1965)
Acesteia îi urmează Halász Borbála, devenită profesoară prin cursuri de scurtă durată (2 ani) şi numită iniţial la Institutul Medico-Farmaceutic, fiica social-democratului Halász József. Era considerată ocrotitoare a mişcării socialiste şi comuniste, funcţiile fiindu-i răsplata. A avut şi merite incontestabile în extinderea spaţiului, diversificarea serviciilor, înfiinţarea secţiei „Cartea tehnică”, creşterea numerică a personalului şi specializarea acestuia prin cursuri de scurt durată. În timpul său au intrat în colecţiile bibliotecii numeroase confiscări de cărţi, fie din colecţii particulare ori ale unor instituţii. Halász Borbála este suspendată din funcţie în anul 1965.
1957-1965
În anii următori destinele instituţiei au trecut în seama profesorului Ştefan Stănoiu.
Solomon Frăţilă (1966-1974)
Solomon Frăţilă, învăţător apoi profesor cu studii filologice de scurtă durată (2 ani la Universitatea din Iaşi) este numit director al bibliotecii cu o practică la Inspectoratul Şcolar iar apoi inspector al Comitetului Judeţean de Cultură şi Artă.
Romeo Pojan (15.04.1974 – 15.12.1979)
În anii următori destinele instituţiei au trecut în seama lui Romeo Pojan, coordonator al monografiei „Biblioteca Judeţeană Mureş”, Tg.Mureş, 1979.
Iulius Moldovan (1980 – 1985)
Îi urmează o perioadă de cinci ani prof. Iulius Moldovan, personalitate cu certe valenţe intelectuale, fost o perioadă de tip director al Liceului din Sărmaş, inspector şi preşedinte al Comitetului Judeţean de Cultură şi Artă. De numele său se leagă apariţia unor lucrări ca Personalităţi Mureşene vol.1-2, apariţia revistei Vatra, dezvelirea monumentului ecvestru „Avram Iancu”, construcţia Teatrului Naţional. Biblioteca cunoaşte în timpul său importante realizări în creşterea colecţiilor şi personalului, precum şi salt calitativ în promovarea acţiunilor de masă cu publicul.
Dimitrie Poptămaş (1985-2005)
O lungă perioadă de timp, aproape 20 de ani, instituţia este condusă de prof. Dimitrie Poptămaş.
2005 – martie 2009
În vara anului 2005, postul de director este ocupat prin concurs de dr. Corina Teodor, istoric, cu ani de practică la catedră şi în cercetare, autoare de lucrări ştiinţifice şi dragoste pentru carte şi instituţia ei.
Liliana Moldovan
15 martie 2009 -31 octombrie 2009
În aceasta perioada interimatul este asigurat de Liliana Moldovan
Informații colecții
Cărţi şi periodice 900.000 u.b.-uri
Catalogul cuprinde descrierea a 70 titluri de incunabule. Cele 66 de incunabule pe care le posedă în prezent Biblioteca Teleki-Bolyai, au provenienţe diferite. Majoritatea lor, 52 de titluri (dintre care un duplicat) aparţin colecţiei Teleki, 10 incunabule sunt din fondul Bolyai, iar 4 provin din biblioteca fostei Mănăstiri franciscane din Călugăreni (jud. Mureş).
Pe lângă descrierea celor 66 de incunabule din Biblioteca Teleki-Bolyai, catalogul conţine şi date referitoare la 4 incunabule, care se află în posesia Bibliotecii judeţene din Tîrgu-Mureş.
Prezenta lucrare a fost începută de către şefii de serviciu ai bibliotecii, Lászlo Fikk şi Lajos Balázs. Catalogul a fost definitivat de către Lajos Balázs, care a folosit şi descrierea acestor tipărituri făcute cu ani în urmă de către dr. Elek Farczády şi Endre Bustya, foşti bibliografi ai instituţiei.
Datorită valorii bibliofile şi a importanţei din punct de vedere al istoriei carţii şi tiparului, descrierea incunabulelor reprezintă un interes deosebit atât pentru bibliotecari, cât şi pentru cercetători. Prin publicarea catalogului incunabulelor care se pastrează în cele două instituţii tîrgumuresene, Biblioteca Teleki-Bolyai doreste să aducă o contribuţie la cunoaşterea acestor valori cultural-ştiinţifice.
Adresă
Județ
Filiala nr. 1
Aleea Carpaţi nr. 51
Târgu-Mureş
Filiala nr.2
str. Braşovului nr.1
(cartierul Tudor),
Târgu-Mureş
Filiala nr.3
b-dul 1848 nr. 37,
(cartierul Dâmbul Pietros),
Târgu-Mureş
Filiala nr. 4
Biblioteca Teleki- Bolyai
Program funcționare
SECŢIA ÎMPRUMUT
Programul de lucru este de luni până vineri, între orele 9-20.
SALA DE LECTURĂ GENERALĂ
„MIHAI EMINESCU”
Programul de lucru pentru sala de lectură:
zilnic: 8 – 13 şi 14 – 20;
sâmbăta: ÎNCHIS
În sală se consultă doar publicaţiile proprii secţiei
COLECŢII PERIODICE – FOND PERMANENT
Programul de servire a publicului: în zilele lucrătoare,
de la 8 la 15.
SECŢIA ÎMPRUMUT „CARTEA TEHNICĂ”
Programul de lucru este de luni până vineri, între orele 9-20.
Împrumutul se face prin acces liber la raft.
Se pot împrumuta maximum 5 publicaţii.
Perioada de împrumut este de 14 zile.
SECŢIA DE INFORMARE BIBLIOGRAFICĂ
Programul de lucru pentru utilizatori: luni, marţi, joi, vineri: 8 – 15;
miercuri: 8 – 20.
SECŢIA DE ARTĂ
Ocupă trei încaperi, la etajul I al clădirii „Teleki-Bolyai”.
Programul de lucru pe timpul renovării et. I al clădirii bibliotecii Teleki-Bolyai:
zilnic 8 – 15
sâmbăta şi duminica: închis
Telefon: 0265-261857
SECŢIA ÎMPRUMUT „BIBLIOTECA COPIILOR”
Programul de lucru este de luni până vineri, între orele 9-20.
Împrumutul se face prin acces liber la raft.
Se pot împrumuta maximum 5 publicaţii.
Perioada de împrumut este de 14 zile.
Cărţile imprumutate se restituie la secţia
Imprumut, la parterul bibliotecii.
Servicii gratuite:
-Împrumut la domiciliu
-Consultarea fondului Teleki-Bolyai
-Consultare publicații
-Consultare periodice
-Catalog online
-Informare bibliografică
Activitatea serviciului de Informare bibliografică profilată de fapt pe bibliografie locală îşi are începuturile în anii 1950. După o lungă pauză, în 1993 s-a înfiinţat un nou sistem, bazat pe bibliografie locală curentă.
Realizări
Volume editate în colecţia ” Bibliografii mureşene”:
1. „Bibliografia publicaţiilor periodice = Időszaki kiadványok bibliográfiája : 23 dec. 1989 – 31 dec. 1994” redactată de Fülöp Mária în 1995. Lucrarea conţine acele publicaţii periodice ale căror loc de apariţie (editare/tipărire) este judeţul Mureş.
2. „Bibliografia cărţilor, albumelor, hărţilor editate în judeţul Mureş = A Maros megyében kiadott könyvek, albumok, térképek bibliográfiája: 1990-1995” editată în 1997, elaborata ca şi prima de Fülöp Mária.
3. „Publicaţiile periodice Mureşene = Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája: 1795 – 1972 „, întocmită de Dimitrie Poptămaş şi Mózes Júlia constituie una dintre cele mai valoroase cărţi de referinţă pentru istoria judeţului Mureş. Ea ar fi trebuit să apară în 1972 dar a văzut lumina tiparului abia după 30 de ani, în anul 2000.
4. „Bibliografia publicaţii lor periodice = Időszaki kiadványok bibliográfiája: 1995 – 2000” este continuarea primei bibliografii mureşene, ea a apărut în 2001 în redactarea Annei Vintilă.
5. Judeţul Mureş în cărţi – Maros megye a könyvekben, 1990-1999., cuprinde acela cărţi, care, indiferent de locul apariţiei, în continutul lor se referă la judeţ. Volumul a apărut în 2002, autor Fülöp Mária.
6. Bibliografia cărţilor, albumelor şi hărţilor editate în judeţul Mureş, 1996-2000 este al saselea volum al colectiei „Bibliografii mureşene”, elaborat de Vintilă Ana în anul 2003
7. Bibliografia locală retrospectivă a judeţului Mureş = Maros megye retrospectív helyismereti könyvészete a fost alcatuită în două de Fülöp Mária şi Ferencz Klára, colegele noastre pensionare. Această lucrare de referinţă, apărută în 2005, constituie o dezvăluire generală locală a fondului de cărţi apărute până în anul 1944 din Biblioteca Judeţeană Mures.
8. „Bibliografia cărţilor, albumelor, hărţilor editate în judeţul Mureş = A Maros megyében kiadott könyvek, albumok, térképek bibliográfiája : 2001-2005” editată în 2008, elaborata de Vintilă Anna.
Dictionare biobibliografice
1. Scriitori români mureşeni, elaborat de Ana Cosma, an de apariţie: 2000.
2. Oameni de ştiinţă Mureşeni cuprinde personalităţi din judeţul Mureş din domeniul ştiinţelor. Volumul a fost elaborat de Ana Todea, Fülöp Mária şi Monica Avram, anul editării: 2004.
– Audiții muzicale, arte plastice
– Consultare carte electronică
– Vizionarea unor momente din viața bibliotecii
– Internet și multimedia
– Studierea relațiilor româno-americane
– Întreabă bibliotecarul
– Fotocopiere