Biblioteca Municipală Târnăveni

Actuala Bibliotecă Municipală Târnăveni a luat fiinţă din nevoia de lectură a locuitorilor urbei Târnăveni, în anul 1949, când un grup de intelectuali inimoşi a donat aproximativ 2000 de cărţi; acestea au fost citite în cursul aceluiaşi an de 350 de persoane. La început, Biblioteca avea un angajat cu o jumătate de normă și funcţiona între orele 16-21. Această bibliotecă devine în anul 1950 Biblioteca Raională Târnăveni şi funcţionează cu un post de bibliotecar cu normă întreagă. În scurt timp, fondul de carte se dublează şi el: în anul 1952 existau deja 4.500 de volume şi 700 de cititori. Instituția avea angajat și un bibliotecar (inspector de teren), care controla şi îndruma activitatea a patru biblioteci comunale din zonă, precum şi filialele acestora (50 de biblioteci săteşti). Ca rezultat al unificării unor biblioteci sindicale precum A.R.L.U.S., Ateneul Popular “Nicolae Bălcescu”, în anul 1956, fondul de carte s-a îmbogăţit, ajungând la 17.500 volume, iar numărul cititorilor la 1.580. Numărul bibliotecarilor s-a ridicat la trei. Anual, biblioteca împrumuta peste 25.000 volume. Preocupându-se permanent de dezvoltarea colecției, colectivul de bibliotecari reuşeşte ca, la 1 Decembrie 1964, să instituie accesul liber la raft, un real progres pentru acei ani. Biblioteca era abonată la 81 ziare şi reviste pe care le punea la dispoziţia cititorilor. Urmarea a numărului crescut de volume şi în scopul facilitării regăsirii documentelor, Biblioteca organizează primul catalog alfabetic, în anul 1970. Îi urmează, în 1973, catalogul sistematic iar în 1980, catalogul topografic. Numărul din ce în ce mai crescut al cărților destinate copiilor preşcolari şi şcolari, a determinat înființarea unei secţii specializate. Astfel, în anul 1971, se înfiinţează Secţia pentru Copii a Bibliotecii Orăşeneşti: aceasta avea o sală de împrumut cu acces liber la raft şi era deservită de un bibliotecar cu normă întreagă. Urmarea a fondului de documente în continuă creştere, în anul 1974 conducerea oraşului a atribuit Bibliotecii un spaţiu nou, în centrul oraşului, pe strada Republicii, unde s-au reunit ambele secţii. Cei douăzeci de ani, cât Biblioteca a funcţionat în spaţiul din strada Republicii nr. 44, au fost anii de adevărată dezvoltare a instituției în plan cantitativ şi calitativ. Din anul 1994, biblioteca a mutat secţia pentru copii în clădirea Casei de Cultură, iar secţia pentru adulţi în strada Republicii nr. 65. Circulaţia mare a fondului de carte a dus la degradarea rapidă a celor mai solicitate cărţi. Pentru prelungirea duratei de utilizare a cărţilor, în anul 1986, biblioteca reuşeşte să pună în funcţiune un atelier de legătorie cu un legător cu normă întreagă, care va face să arate cu totul altfel aspectul fizic al cărţilor cu cea mai mare circulaţie.