Expoziția este deschisă publicului în perioada 15 decembrie 2021 – 31 martie 2022 și poate fi vizitată în spațiul Dealul Spirii, situat la mezaninul Bibliotecii Naționale a României. Intrarea este liberă.
Miercuri, 15 decembrie 2021, în spaţiul expoziţional Dealul Spirii, mezanin, se deschide expoziţia Drumul de fier – un simbol al modernității. Repere din istoria căilor ferate române (1869-1939) reflectate în colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României.
Din 1830, anul în care inginerul englez Robert Stephenson a inaugurat prima linie de cale ferată pentru călători şi marfă între Manchester şi Liverpool, care utiliza locomotiva cu aburi ca mijloc de propulsie a vagoanelor, revoluţia industrială a primit unul dintre cele mai puternice instrumente de dezvoltare, iar călătoria pe drumurile pe uscat a cunoscut o transformare radicală. Construcţia de căi ferate a pus în mişcare capitaluri importante, care au conectat regiunile de exploatare a resurselor naturale cu zonele de prelucrare industrială şi cu porturile fluviale şi maritime. Calea ferată a fost un simbol al încrederii în puterea ştiinţei şi a progresului, al dezvoltării economice şi al comerţului, dar şi al conexiunilor între oameni şi idei, în acel secol XIX al naţionalităţilor. În discursul ținut în 19/31 octombrie 1869 de primul ministru Dimitrie Ghica pe peronul gării din Giurgiu, la inaugurarea oficială a liniei Bucureşti-Filaret – Giurgiu, acesta a spus: ”Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul kilometrilor căilor sale ferate”.
Expoziţia urmăreşte, din punct de vedere cronologic, momentele definitorii ale istoriei și evoluţiei căilor ferate în România: începând cu anul 1869, odată cu construirea primei linii de cale ferată de la Bucureşti la Giurgiu, apoi cu anul 1881, când a fost deschisă linia Buzău-Focşani-Mărăşeşti, prima linie realizată integral de inginerii români, urmând inaugurarea în anul 1895 a Podului de la Cernavodă, creație impresionantă a corpului de ingineri români conduși de Anghel Saligny. Podul este prezentat prin spectaculoasele fotografii ale fotografului Franz Duschek fiul, realizate după finalizarea sa. Discursul vizual este completat cu articole din presa vremii care au prezentat aceste momente şi importanţa lor în rândul societăţii româneşti
Primul Război Mondial a provocat pagube însemnate căilor ferate române, remediate cu mari sacrificii în perioada interbelică. Într-o fotografie, realizată în 1917 de Serviciul Fotografic al Armatei, sunt ilustrate distrugerile şinelor de cale ferată la Mărăşeşti, în urma exploziei unui obuz de calibrul 210 mm.
Perioada interbelică a fost marcată de eforturi de reconstrucţie şi extindere a reţelei de cale ferată în România Mare, de uniformizare a tipurilor de ecartamente, diferite din cauza infrastructurii preluate de la sistemele feroviare din care au făcut parte provinciile alipite după Marea Unire. Producerea materialului rulant în ţară a devenit o prioritate, astfel că, în 1926, Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa au produs prima locomotivă cu abur pentru C.F.R. şi din 1931 la ”Fabrica românească de mașini, ateliere de reparat locomotive și vagoane ing. N. Malaxa et comp.” au fost produse automotoare echipate cu motoare Diesel. Dintr-un album al inginerului şi fotografului Stelian Petrescu, este expusă fotografia unei hale de la fabrica de locomotive Malaxa.
Gara de Nord din București în perioada interbelică apare în fotografiile lui Iosif Berman, W. Weiss și Al. Petit. Iosif Berman, prin natura meseriei sale de fotoreporter, a fost un pasionat călător cu trenul, iar obiectivul aparatului său de fotografiat s-a îndreptat către surprinderea tipologiei pestriţe a călătorilor din trenurile personale de la clasa a III-a, a gărilor de provincie, ilustrând cu aceste instantanee articole publicate în ziarele vremii. Câteva dintre acestea pot fi văzute în expoziţie într-un foileton al scriitorului şi jurnalistului F. Brunea-Fox publicat în ziarul Dimineaţa din 1933.
În expoziţie, un ultim eveniment al istoricului căilor ferate din România este reprezentat printr-o pagină din ziarul România din 11 iunie 1939, un număr special dedicat marcării serbărilor Ceferiadei, jubileul de 70 de ani de la deschiderea primei linii de cale ferată construite în România, ocazie cu care s-au inaugurat stadionul din Giuleşti şi Muzeul C.F.R.
Informația istorică este completată de o cronologie sintetică a evoluţiei căilor ferate române, de la primele propuneri de acordare a unor concesiuni pentru realizarea unor drumuri de fier în provinciile române, până în 1939.
O componentă a expoziției dedicate drumului de fier este reprezentată de o selecție de cărți poștale ilustrate, albume de fotografii şi alte documente din Colecțiile Speciale care sunt expuse în format digital, pentru a completa tabloul căilor ferate.
Curatori: Adriana Dumitran şi Mihaela Manolache,
Serviciul Colecţii Speciale, Biblioteca Națională a României
