Vă place Art Nouveau?
În fiecare an, pe data de 10 iunie, este celebrat, la nivel mondial, acest stil artistic ornamental care, înflorind la sfârşitul secolului al XIX-lea, a conferit asemenea grație şi strălucire capodoperelor arhitecturale, lucrărilor de artă, obiectelor decorative fără deosebire, lăsând să se întrevadă totodată zorii modernității.
Biblioteca Națională a României onorează această zi însemnată, invitând iubitorii de artă și bibliofilii să descopere expoziția:
ART NOUVEAU / MODERN STYLE / JUGENDSTIL / SECESSION.
Noul suflu în arta legăturii şi a ilustraţiei de carte la cumpăna dintre secolul al XIX-lea şi cel de-al XX-lea.
Deschisă în spațiul expozițional „Buzunarul 4” aflat la parter, aceasta reunește o serie de reproduceri după ediţii bibliofile remarcabile din patrimoniul Bibliotecii Naţionale a României, apărute începând cu ultima decadă a veacului al XIX-lea şi până spre anii ‘20 ai veacului următor. Aspectul fermecător al volumelor, forţa de expresie şi rafinamentul ornamenticii, mai cu seamă ilustrațiile semnate de maeștri ai graficii moderne, sunt prilej de delectare vizuală și reuşesc să transpună privitorul în peisajul european din La Belle Époque, străbătut de emoţia unei noi şi uimitoare concepţii artistice.
Apreciate printre emblemele culturale ale perioadei, operele expuse au în comun limbajul decorativ aparte al stilului Art Nouveau, în diferitele sale manifestări de anvergură internaţională ori în versiuni cu parfum local, cunoscute drept L’Art Moderne, Style Jules Verne, Modern Style, Jugendstil, Secession, Stile Liberty ori Stile Floreale, Arta 1900 ş.a.m.d.
Urmând calea pavată de artiștii prerafaeliți, impresioniști, postimpresioniști și alții, promotorii acestei noi sensibilități estetice, deși în contradicție antagonică față de ceea ce s-ar putea intitula forma mentis a epocii, au înfruntat barierele culturale impuse de tradiție și au eliberat arta de stereotipurile existente încă la finele secolului al XIX-lea. Întocmai în spiritul devizei „Der Zeit ihre Kunst. Der Kunst ihre Freiheit“ [„Fiecărei epoci, arta sa. Artei, libertatea sa“], înscrise pe fațada Palatului expoziţional Secession din Viena, care a fost proiectat de reputatul arhitect Joseph Maria Olbrich și care găzduiește totodată o operă cult a genului, „Frizele Beethoven“ de Gustav Klimt, mișcarea Art Nouveau a cucerit chiar şi cele mai exigente gusturi la expozițiile universale ori la cele dedicate artelor decorative, organizate de pildă la Bruxelles, Paris sau Torino. Astfel, noul stil avea să devină cea dintâi paradigmă a modernității în Europa secolului al XX-lea, îmbrăţişată totodată în alte părţi ale lumii.
De la artiști și artizani la comanditari, de la curatori și vânzători de artă la amatorii de frumos, predilecția generală pentru Art Nouveau se reflectă nu doar în capodopere artistice de renume sau în bijuterii arhitecturale a căror splendoare mai poate fi admirată astăzi în inima centrelor culturale europene, ci și în nenumărate alte realizări provenind de la acea vreme. Cu aceeaşi lumină vie, au fost înzestrate deopotrivă obiectele decorative din sticlă, lemn, metal și orice elemente cu design deosebit. De asemenea, magnificele afișe de teatru sau expoziţii, dar şi cărțile ilustrate constituie veritabile nestemate ale stilului. Mărturii ale unei perioade boeme, mult îndrăgite astăzi, reprezentările Art Nouveau nu aduc numai nostalgia unui timp pierdut. În contemplarea lor, aflăm totodată semnificații ale conceptului de artă totală, după cum mai este catalogat acest curent, recognoscibil în cea mai mare parte a creațiilor timpului, indiferent de material sau tehnica de lucru.
Expoziţia îşi propune să surprindă înflorirea fără seamăn înregistrată în domeniul artelor grafice sub înrâurirea Artei 1900, trăsăturile ei fundamentale fiind deslușite astfel în măiestria tiparului, a graficii şi a legătoriei de carte. Sunt puse în lumină lucrări păstrate la Cabinetul de Bibliofilie al Colecţiilor Speciale, care se numără printre realizările editoriale importante ale perioadei, cele mai multe dintre acestea în tiraje limitate şi exemplare numerotate, tipărite pe hârtie de fabricaţie specială și etalând legături de carte deosebite. Provenind în cea mai mare parte din spaţiul francez, englez ori german, volumele au fost publicate sub egida unor prestigioase case de editură, cum ar fi „Hodder and Stoughton” din Londra, bine-cunoscuta „Hachette” din Paris, cu o tradiție bogată deja de aproape un secol, dar și mai recentele, la acel moment, edituri de artă pariziene aparținând lui Édouard Pelletan, Henri Piazza, André sau François Ferroud. Pe plan local, se remarcă Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl” din București, purtând numele fondatorului său, o figură centrală a domeniului tipografic în țara noastră. Activitatea de seamă a acestuia, derulată pe o perioadă de douăzeci şi cinci de ani, a fost sărbătorită la data de 16 aprilie 1901, prilejul fiind marcat printr-un album omagial, tipărit în condiții grafice de excepţie, tributare artei timpului.
Lucrările expuse constituie superlative ale graficii de carte, beneficiind de contribuția unor reputați artiști, promotori ai mișcării Art Nouveau sau cunoscuți a fi avut pe parcursul carierei afinități față de acest stil. O importanță deosebită este acordată splendidelor opere semnate Edmund Dulac.Ilustrator francez, naturalizat în Marea Britanie, pasionat de miniaturile persane, picturile prerafaeliților și stilul Art Nouveau, acesta este renumit grație edițiilor de lux destinate colecționarilor și a cărților sale ilustrate din sfera literaturii pentru copii și tineri, în care se regăsesc toate influențele artistice enumerate.
Piese de rezistență în expoziție constituie „Lily of Life” și „The Dreamer of Dreams”, volumele de povești ale principesei moștenitoare a Regatului României, ulterior regina Maria, apărute în perioada 1913-1915, la editura „Hodder and Stoughton”, cu un aparat iconografic de excepție aparținând ilustratoarei britanice Helen Stratton și mai sus amintitului Edmund Dulac. Cele două lucrări sunt dedicate principeselor Elisabeta și Ileana, cea mai mare, respectiv cea mai mică dintre fiicele viitorilor regi făuritori ai României Mari, în legătură cu Elisabeta, de pildă, Maria consemnând astfel: „pentru că iubim aceleași frumuseți și înțelegem aceleași vise”. Decorate în armonie cu principiile Art Nouveau, edițiile reprezintă doar una dintre mărturiile prețuirii cultivate de casa regală la acea vreme pentru noul stil, fapt care a contribuit în bună măsură la difuzarea Artei 1900, în diferitele ei manifestări, pe teritoriul Vechiului Regat.
Totodată, o suită de reproduceri după celebrele afișe care promovau spectacolele de cabaret, aparițiile unor reviste de profil sau organizarea expozițiilor de artă din La Belle Époque, precum cele aparținând lui Henri de Toulouse-Lautrec, reunite în volum și publicate în anul 1926, în monografia consacrată operei sale de către scriitorul și colecționarul Maurice Joyant, dar și afișele memorabile de la varieteul „Chat Noir” ori galeria pariziană „Salons des Cents”, lucrări grafice reprezentative pentru ilustrarea stilului Art Nouveau, alături de albume din colecțiile curente ale bibliotecii, completează expoziția, introducând vizitatorul în atmosfera vibrantă a perioadei.
(Curator Andreea Răsboiu, bibliotecar – Serviciul Colecții Speciale)
Selecție și expunere albume colecții curente Angela Bilcea – Bibliotecar, Serviciul Dezvoltare Instituțională
