Serviciul Colecții Speciale, prin Cabinetul de Periodice românești vechi, propune pentru anul 2025, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la inaugurarea Serbărilor ”Lunei Bucureștilor” din 1935, lansarea unei expoziții virtuale în 5 părți dedicată acestui eveniment cu titlul: Serbările „Lunei Bucureștilor” 1935 în colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României.
Timp de 5 zile, pe site-ul instituției va fi postat, sub forma unui reportaj, câte un capitol al acestei expoziții, însoțit de o scurtă descriere și un colaj ce cuprinde: afișul și 4-5 imagini sugestive pentru respectiva parte a prezentării propusă vizionării.
Expoziția este dedicată serbărilor ”Lunei Bucureștilor” care au debutat în 1935, desfășurate între 9 mai – 9 iunie, ocazie cu care au fost organizate numeroase expoziții și concursuri desfășurate în Parcul Carol, alături de evenimente sportive și au fost inaugurate lucrări edilitare și de sistematizare a orașului, amintind doar Fântâna Zodiac de la intrarea în Parcul Carol, acoperirea Dâmboviței în centrul Bucureștiului cu un planșeu de beton și reorganizarea Grădinii Botanice și a cartierului Cotroceni.
Prezentarea grafică a expoziției virtuale a beneficiat, ca de altfel ale tuturor expozițiilor realizate de Serviciul Colecții Speciale, de designul și prelucrarea grafică a colegului Constantin Popovici, grafician, din cadrul Serviciul Sisteme Integrate de Management și Resurse Digitale.
Serbările ”Lunei Bucureștilor” 1935 în colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României
În cadrul Congresului Uniunii orașelor din România de la Arad din 26-28 octombrie 1934, primarul general al capitalei Al. G. Donescu propunea organizarea unei luni a orașelor, ocazie cu care publicul putea vedea gradul de dezvoltare economic și social la care se ajunsese, lucrările realizate și ce planuri existau pentru viitor, iar denumirea evenimentului să fie dată de numele orașului în care se desfășura.
Astfel, în ianuarie 1935, consiliul comunal al orașului București aproba desfășurarea unei serbări a ”Lunei Bucureștilor” prin organizarea de evenimente culturale și inaugurarea de lucrări edilitare. Pentru participarea la aceste festivități trebuiau atrași mai ales vizitatori din provincie cărora să li se acorde facilități la transportul pe calea ferată și cel urban, la magazine, restaurante, cinematografe, teatre, pentru cumpărarea de cărți sau pentru intrările la competițiile sportive. Toate aceste înlesniri puteau fi obținute doar în baza Carnetului de participare emis de Primăria Capitalei. Intenția a fost ca aceste serbări să aibă loc anual și să se extindă în alte orașe mari ale țării. Însă, datorită contextului istoric, au avut loc doar 6 ediții în București între 1935-1940, iar datele alese de desfășurare corespundeau unor momente simbolice ale istoriei României: 10 mai – ziua Regalității și 8 iunie – ziua Restaurației. Astfel, fiecare ediție a „Lunei Bucureștilor”, cu excepția primei, a aniversat momente importante în afirmarea identității României Mari: 1936 – 70 de ani de la sosirea principelui Carol în România; 1937- 60 de ani de la războiul de Independență; 1938 – 20 de ani de la Marea Unire din 1918; 1939 – centenarul nașterii lui Carol I şi 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu; 1940 – 10 ani de restaurației.
Prima ediție a „Lunei Bucureștilor”, organizată în perioada 9 mai – 9 iunie 1935, prelungită până la 9 iulie, a fost dedicată realizărilor urbanistice și edilitare, 1935 fiind anul în care a fost aprobat Planul Director de Sistematizare al Capitalei. Având în vedere importanța acestei prime serbări, precum și numeroasele informații cuprinse în documentele deținute în colecțiile speciale: periodice românești, fotografii, documente grafice și cartografice din această perioadă, la împlinirea a 90 de ani de la desfășurarea acestui eveniment, Biblioteca Națională a României propune o expoziție virtuală care să aducă în atenția publicului evenimentele desfășurate alături de lucrările edilitare și urbanistice inaugurate cu acest prilej.
Astfel, publicații precum: Curentul, Dimineața, Gazeta cotidian independent, Ordinea, Universul, Vremea, Viitorul, etc alături de: Ilustrațiunea română, Realitatea ilustrată, Urbanismul, etc, sunt doar câteva din publicațiile tipărite în această perioadă care au prezentat publicului cititor, prin informări și articole, toate activitățile și evenimentele desfășurate atât pentru lucrările de modernizare a orașului cât și cele ale serbărilor propriu zise organizate cu ocazia „Lunei Bucureștilor”.
Pe lângă acestea se adaugă numeroase fotografii ce reprezintă o sursă bogată de imagini ale documentele deținute în colecție, amintind doar albumele realizate de arhitectul Alexandru Petit cu fotografii ale Cartierului Vechi din Parcul Carol sau cele dedicate lucrărilor de asanare a lacurilor din nordul Bucureștiului, alături de instantanee surprinse cu ocazia diverselor manifestări programate în cadrul serbărilor.
O lucrare importantă este și ”Planul director de sistematizare a orașului București” memoriul justificativ aprobat la 9 mai 1935, prin care se propunea soluționarea unor probleme importante de dezvoltare a Bucureștiului pentru următorii 40-50 de ani prin satisfacerea tuturor cerințelor vieții urbane: igiena, confort, estetică, etc.
Alături de acestea, se poate aminti și albumul-mapă de 15 foto-litografii cu imagini din București publicat în 1935 cu ocazia „Lunei Bucureștiului”, lucrare care reproduce o parte din acuarelele realizate în 1869 de pictorul Preziosi. Albumul a fost tipărit la Tipografia ”Luceafărul” în 5000 de exemplare pe baza caietului de schițe pus la dispoziție de C. Argetoianu, după cum se menționa în broșura care însoțea acest album.
Toate aspectele identificate în timpul cercetării au fost sintetizate într-o expoziție virtuală propusă de Cabinetul de Periodice românești vechi, constituită în 5 secțiuni distincte, fiecare dintre ele având la bază articole publicate în paginile ziarelor și revistelor vremii, alături de numeroase imagini ale documentelor deținute în colecții. În deschiderea fiecăreia se face o scurtă descriere a conținutului, secțiunile fiind bogat ilustrate și cu numeroase colaje realizate pe baza documentelor cercetate, imagini realizate de colegul grafician Constantin Popovici, angajat al Bibliotecii Naționale a României. De asemenea, finalul fiecărei secțiuni este însoțit de câte o listă cu denumirile documentelor fotografice prezentate precum și o bibliografie selectivă.
Aceste secțiuni ale expoziției virtuale vor fi prezentate, individual, sub forma unor scurte filme care vor putea fi urmărite la 🔗această adresă.
Secțiunea I
Cuprinde prezentarea a numeroase articole din ziarele vremii care au surprins în rândurile lor propunerile pentru organizarea acestei serbări făcute de Comisariatul expoziției, în frunte cu primarul general, Al. G. Donescu, manifestare desfășurată sub patronajul Regelui Carol II-lea, serbări ce au avut în vedere pe lângă susținerea a numeroase concursuri, evenimente sportive și parade, atragerea a numeroși vizitatori mai ales din provincie, prin acordarea de numeroase înlesniri, atât la transportul pe calea ferată și urban cât și la magazine, restaurante, cinematografe, teatre, achiziția de cărți, etc pe baza carnetului de participare. Această manifestare se considera a fi, pe lângă ocazia pentru zecile de mii de oaspeți să ajungă să cunoască primul oraș al țării, să fie și un fericit prilej pentru înviorarea comerțului bucureștean.
Filmul realizat pentru prezentarea acestei prime părți a expoziției dedicate Serbărilor ”Lunei Bucureștilor” din 1935 poate fi urmărit 🔗aici.
Se propunea printre altele ca toate clădirile importante și piețele mari să fie feeric luminate, la fel ca și vitrinele marilor magazine din centrul orașului, iar în teatre şi cinematografe să aibă loc spectacole şi proiecții cu imagini din Capitală. Se propuneau chiar și organizarea, zilnic, a unor zboruri de agrement deasupra orașului.
Numeroase articole prezentau informații despre organizarea primei expoziții urbanistice a Capitalei ce a avut ca subiect prezentarea fazelor istorice ale dezvoltării Bucureștilor din trecut, a celui actual şi a Capitalei viitoare, redate sub forma unor machete executate în ghips, întocmite după planul general de sistematizare. Pentru ca imaginea de ansamblu să fie cat mai complet reprezentată, urmau să fie expuse machete evolutive ale diferitelor faze de dezvoltare ale industriei şi comerțului românesc. Alături de acestea urmau să fie expuse, reproduceri a scară redusă ale Palatului regal în diverse perioade: sub Regele Carol I, Ferdinand şi Carol II. Locul de desfășurare fusese ales în parcul Carol, unde fusese amenajată în 1906 Expoziția Generală Română, fiind necesară ridicarea de noi clădiri atât pentru crearea unui străzi dintr-un cartier vechi al Bucureștiului cât și pentru expoziția ce urma să prezinte, în pavilioane separate, activitatea serviciilor administrației municipale.
Pentru că facilitățile oferite vizitatorilor se acordau doar pe baza carnetului de participare, toate ziarele ofereau informații detaliate despre posibilitatea achiziționării acestuia. Carnetul se putea cumpăra direct din Gara de Nord, prețul fiind de 40 lei şi cuprindea toate indicațiile pentru orientarea exactă a vizitatorilor privind găzduirea, restaurantele şi expoziția din Parcul Carol, precum şi alte avantajele acordate. În interiorul carnetului fuseseră tipărite, de exemplu, numele restaurantelor și procentul de reducere acordat, după cum s-a făcut cunoscut în articolele publicate, alături de alte informații. Demn de remarcat este și efortul autorităților municipale de a obține din partea Direcției Generale a C.F.R. a unor reduceri pe calea ferată pe tot timpul funcționării serbărilor.
Tot în paginile ziarelor este semnalată apariția unui număr special al revistei ”București”, editată de muzeul Comunal, dedicat ”Lunei Bucureștilor” şi al stadiilor asupra trecutului urbanistic al Capitalei. De asemenea s-au prezent informații despre publicarea unui ghid al Capitalei, „Bucureștii“ din colecția „Lumea Turistică“, ce cuprindea un bogat material informativ privind Bucureștiul.
Pentru a veni în sprijinul vizitatorilor, Comisariatul de organizare al expoziției a editat broșura ”Călăuza Expoziției” care prezenta pavilioanele împreună cu un plan al Parcului din zona expoziției urbanistice din Parcul Carol, precum și un album cuprinzând 16 reproduceri în culori după acuarelele pictorului Preziosi reprezentând colțuri pitorești din Bucureștiul de la 1869. Tipăriturile puteau fi cumpărate atât în expoziția din Parcul Carol cât şi la librăriile din Capitală.
Au fost emise medalii comemorative de către Societatea numismatică română, iar primarul general al Bucureștiului și primarii de sectoare implicați în organizarea acestei manifestări au fost decorați conform decretului publicat în Monitorul oficial nr. 129, 10 iunie 1935, p. 4204.
În încheierea secțiunii I-a sunt prezentate o serie de lucrări edilitare și administrative realizate în timpul lui Al. G. Donescu ca primar general al Bucureștiului.
Prezentarea acestei părți a beneficiat de aceleași elemente de grafică create special pentru această expoziție virtuală, elemente de colaj realizate, așa cum am fost amintit în descrierea expoziției virtuale, de către colegul grafician Constantin Popovici.
Expoziția virtuală (format PDF) dedicată acestei secțiuni din cadrul Serbărilor ”Lunei Bucureștilor” 1935 poate fi accesată 🔗aici.
Curator expoziție:
Mihaela Manolache, bibliotecar, Serviciul Colecții Speciale, Biblioteca Națională a României
Secțiunea a II-a
Secțiunea prezintă trei elemente importante privitoare la serbările dedicate „Lunei Bucureștilor”. Inaugurarea evenimentului s-a făcut la 9 mai 1935 în prezența Regelui Carol al II-lea, a marelui Voevod de Alba Iulia, a Principelui Nicolae, al membrilor guvernului şi a consiliului municipal al Capitalei în frunte cu primarul general, reprezentând un prim element extras din numeroasele articole publicate în presa vremii, care au prezentat publicului cititor discursurile susținute de primarul Al. G. Donescu și Regele Carol II-lea cu ocazia deschiderii „Lunei Bucureștilor”. Filmul realizat pentru prezentarea acestei prime părți a expoziției dedicate Serbărilor ”Lunei Bucureștilor” din 1935 poate fi urmărit 🔗aici.
Un alt element important al serbărilor, menționat în numeroase articole întregi din paginile ziarelor și revistelor vremii, și susținut cu numeroase fotografii a fost organizarea primei Expoziții urbanistice a Bucureștiului, eveniment organizat în Parcul Carol, parc creat cu ocazia Expoziție Generale Române din 1906. Aici au fost ridicate și alte pavilioane în care au fost expuse materiale, produse și machete legate de activitatea fiecărei direcții a administrației municipale: Cadastru, Financiară, Sanitară, Poșta, Poliției, Pompierii, Veterinar, Căilor de comunicații, Uzinelor Comunale etc. Cel mai important a fost Pavilionul Direcției de Cadastru în care organizarea expunerii s-a bazat pe prezentarea evoluției orașului de la începuturi până la acel moment prin fotografii, diapozitive, diorame şi machete. Într-una din săli a fost prezentată evoluția locuinței de la casa preistorică până la „confortul modern”, fiind expuse numeroase obiecte specifice, în timp ce într-o altă sală erau așezate trei mari machete reprezentând Bucureștiul în trei etape istorice: preistoric, apoi de la 1800 şi după aplicarea planului de sistematizare. Această ultimă machetă, realizată în culori la scara 1/1000 în suprafață de 100 mp., reprezenta Bucureștiul după aplicarea planului de sistematizare, alături de care s-au aflat și alte machete cu viitoarea înfățișare ale unor zone importante din București pentru care se aveau în vedere actualizări urbanistice și de sistematizare. Pe întreaga durată a expoziției au funcționat diverse standuri și ateliere, după cum s-a putut citi în numeroasele articole prezentate în ziarele și revistele perioadei.
Un articol interesant este prezentat în ziarul Viitorul din 20 mai 1935 fiind dedicat ”portului București”, proiect considerat a fi, la aceea vreme, ”un proiect logic şi realizabil, un plan ce tinde să unească apele Ialomiței cu apele Argeșului, şi pe un singur canal să le dea Dunării”.
Un ultim element este marcat de prezentarea celei de-a doua expoziție importantă amenajată în Parcul Carol, Cartierul Vechi, constând în recrearea unei străzi dintr-un cartier vechi al Bucureștiului din urmă cu 100 de ani, unde în fiecare seară, pe toata durata expoziției, aveau loc reprezentații oferite de actorii Teatrului National sub îndrumarea lui Victor Ion Popa. Era astfel, reînviată viața Bucureștilor de altădată, populată de boieri şi jupânițe, arnăuți, măscărici, lăutari şi cântăreți. În acesta zonă au fost reconstituite câteva clădiri emblematice ale orașului de la jumătatea sec. XIX: Hanul Manuc, Turnul Colței, Casa Antim cu tipografia lui C.A. Rosetti, biserica Sf. Gheorghe Nou, etc alături de case în stil românesc din diverse colțuri ale țării.
Și această secțiune este ilustrată cu numeroase imagini ale unor fotografii de epocă din albumul realizat pentru Primăria Municipiului București de către arhitectul Alexandru Petit dedicat „Lunei Bucureștilor” din 1935.
Este prezentată și o altă expoziție importantă care a avut loc cu această ocazie în cadrul „Lunei Bucureștilor”, numeroase articole și imagini au redat informații amănunțite despre expoziția națională de vânătoare, unde exponatele prezentate, multe dintre ele premiate, au fost foarte apreciate de publicul vizitator, după cum apreciau ziarele vremii.Prezentarea acestei părți a beneficiat de aceleași elemente de grafică create special pentru această expoziție virtuală, elemente de colaj realizate, așa cum am fost amintit în descrierea expoziției virtuale, de colegul grafician Constantin Popovici.
Expoziția virtuală (format PDF) dedicată acestei secțiuni din cadrul Serbărilor „Lunei Bucureștilor” 1935 poate fi accesată 🔗aici.
Curator expoziție:
Mihaela Manolache, bibliotecar, Serviciul Colecții Speciale, Biblioteca Națională a României
Secțiunea a III-a
Alte momente în desfășurarea serbărilor dedicate „Lunei Bucureștilor” din 1935 au avut în vedere desfășurarea de concursuri cu premii pentru bucureșteni, organizate la Arenele Romane. Articolele din presa vremii au prezentat numeroase informații despre concursurile care au avut în vedere: premierea familiei cu cei mai numeroși copii, dar totodată a ”familiilor cu copii sănătoși, frumoși, crescuți în condiții poate modeste, dar nelipsite de ceea ce se cheamă o veritabilă îngrijire părintească”, premiată fiind familia cu 11 copii cu vârste între 6 luni și 15 ani, dar și a celui mai vârstnic bucureștean, în persoana lui Vasile Toma în vârstă de 112 ani, a soților cu cei mai mulți ani de căsătorie și a familia ce dovedește cea mai lungă ședere – neîntreruptă – în Bucureşti. Tot articolele din presă menționează că fiecărui premiat i s-a cerut să spună o amintire sau să povestească un fapt din trecutul îndepărtat al Capitalei şi la care el fusese martor.
Filmul realizat pentru prezentarea acestei prime părți a expoziției dedicate Serbărilor ”Lunei Bucureștilor” din 1935 poate fi urmărit 🔗aici.
Un interesant concurs de tarafuri lăutărești cu muzică veche românească s-a organizat de asemenea la Arenele Romane sub patronajul Asociației Compozitorilor muzicali, concurs jurizat de o comisie de specialiști propuși de Asociație, iar premiile oferite au fost distribuite personal de primarul Capitalei. Printre premiați s-au numărat taraful Ion Puceanu, taraful Ion Matache din Vâlcele Argeș, taraful Zlătaru din Runcu-Gorj, taraful Ioniță Bădiță, și premiul de 5000 lei pentru cel mai bun taraf orășenesc a fost acordat tarafului Grigoraș Dinicu. Alte evenimente care s-au desfășurat cu această ocazie, menționate în articole, amintim: concursul corurilor ”Ateneelor Populare”, continuat cu un concurs de jocuri și costume românești.
De asemenea, tot în articolele publicate în această perioadă s-au prezentat informații despre o expoziție chinologică în care au fost expuși câini ciobănești românești, ocazie cu care au fost premiate numeroase exemplare canine prezente în expoziție.
Pentru comercianți, Primăria a inițiat un concurs de decorat vitrine, la care s-a acceptat participarea magazinelor atât din zona centrală cât și din cartiere, dar și premierea unui proiect de vitrine la care au putut înscrie orice arhitect, pictor decorator, aranjator de vitrine.
Un alt eveniment important s-a desfășurat ”Săptămâna cărții”, organizată atât la Fundația ”Dalles” cât și la alte librării, când se puteau achiziționa cărți cu importante reduceri.
Tot în această perioadă au fost deschise: expoziția de pictură retrospectivă a pictorului Carol Pop de Satmari, organizată în Parcul Carol; una dedicată peisajului bucureștean în foyerul Teatrului Comoedia, precum și o expoziție a fotografilor profesioniști din România în sala „Mozart”. Biblioteca Academiei Române a găzduit o importantă expoziție de carte veche, documente și manuscrise în legătură cu trecutul Bucureștilor, alături de o alta ce a expus carte modernă și ilustrație bucureșteană. Cu această ocazie a fost tipărit la Atelierele „Luceafărul“ un album cu reproduceri de schițe bucureștene ale pictorului Preziosi. După aceste schițe au fost confecționate la Viena zece diagrame care au expuse în Pavilionul Direcției de Cadastru din Parcul Carol.
Ziua breslelor a constituit o importantă manifestare de sărbătorire a celor 31 de bresle care funcționau în București, ocazie cu care a fost organizată o defilare a 62 de care alegorice, într-un impresionant cortegiu, între Piața Victoriei și Parcul Carol. În spirit de solidaritate şi-au anunțat participarea un numeros grup de breslași din Bulgaria care au defilat alături de camarazii lor români în ziua demonstrației. Ziarele vremii au alocat spațiu important acestui eveniment, articolele fiind însoțite de numeroase imagini.
Nici sportul nu a fost uitat, în această perioadă având loc numeroase competiții sportive atât pe apă, în aer și pe uscat, la care publicul a avut posibilitatea de a asista la evenimente beneficiind de reduceri substanțiale la prețurile biletelor.
Pe perioada de organizare a „Lunei Bucureștilor” au fost prezentate numeroase piese de teatru, iar în cinematografe au rulat imagini cu importante realizări din București.
Prezentarea acestei părți a beneficiat de aceleași elemente de grafică create special pentru această expoziție virtuală, elemente de colaj realizate, așa cum am fost amintit în descrierea expoziției virtuale, de colegul grafician Constantin Popovici.
Expoziția virtuală (format .pdf) dedicată acestei secțiuni din cadrul Serbărilor ”Lunei Bucureștilor” 1935 poate fi vizualizată 🔗aici.
Curator expoziție:
Mihaela Manolache, bibliotecar, Serviciul Colecții Speciale, Biblioteca Națională a României
Secțiunea IV
Capitolele anterioare s-au ocupat de serbările organizate pentru celebrarea „Lunei Bucureștilor”. Partea de față prezintă cel de-al doilea aspect avut în vedere de organizatorii manifestării, acela de prezentare pentru bucureșteni a lucrărilor edilitare și de sistematizare executate în această perioadă în orașul de pe Dâmbovița.
Filmul realizat pentru prezentarea acestei prime părți a expoziției dedicate Serbărilor ”Lunei Bucureștilor” din 1935 poate fi urmărit 🔗aici.
La 9 mai 1935 a fost aprobat ”Planul director de sistematizare a orașului București” o lucrare voluminoasă compusă din 51 planșe şi un memoriu justificativ şi explicativ, prin care se încerca soluționarea celor mai importante probleme ale dezvoltării Capitalei tării, pentru o perioadă de 40-50 ani. Presa a prezentat în ample articole informații amănunțite despre cum se dorea a fi realizată sistematizarea orașului, importanța acestui plan, pentru satisfacerea tuturor cerințelor vieții urbane: igiena, confort, estetică, etc.
De asemenea, sunt prezentate în ample articole două importante lucrări edilitare și de sistematizare: Fântâna Zodiacului, ridicată la intrarea în Parcul Carol, construcție concepută de arh. Octav Doicescu, cu mozaicuri reprezentând zodiile realizate de sculptorul Mac Constantinescu, precum și reconfigurarea Grădinii Botanice, prin amenajarea parcului sub directa supraveghere a aceluiași arh. Octav Doicescu și construirea de alei și noi clădiri, alături de transformarea cartierului Cotroceni și reconfigurarea Căii Cotroceni, trasarea unui nou bulevard și altor două străzi din vecinătate.
O lucrare importantă pentru cursul Dâmboviței a fost cea executată în anii 1934-1936 pentru acoperirea râului în partea sa centrală cu un planșeu de beton. Executarea acestei lucrări de mare amploare, rezolva în primul rând problema circulației în această parte a orașului. După o evaluare sumară a costului lucrărilor, s-a hotărât scoaterea la licitație a acoperirii Dâmboviței, între podul Halelor – Podul Rahova şi câte 20 m amonte și aval de aceste poduri, prevăzându-se şi o eventuală extindere a lucrărilor, de la Podul Șerban Vodă până la Podul Senatului, pe o lungime de cca 610 m. Pe baza caietului de sarcini care prevedea o lățime a podului la 32 m, spre a fi bine înscris în malurile Dâmboviței, proiectat cu 3 deschideri, deschiderile externe având minimum 9 m între fețele pilaștrilor, adică gabaritul a două căi ferate, având în vedere o eventuală viitoare cale ferată subterană sau un metrou. La licitație s-au prezentat 6 oferte, cuprinzând proiectul și prețul de execuție al lucrării, iar lucrarea a fost câștigată de societatea ”Via” care a oferit prețul cel mai mic. Solemnitatea inaugurării lucrărilor – baterea primului pilot pentru așezarea fundațiilor – a avut loc în 12 noiembrie 1934 la podul din dreptul spitalului Brâncovenesc, în cadrul unei serbări la care au participat mii de cetățeni. Lucrările au durat un an, în urma cărora Dâmbovița a fost acoperită de un planșeu de beton armat de 17 cm. grosime, susținut de o serie de grinzi transversale, așezate, reazăme cu fundații de piloți înfipți la adâncimi de 5 şi 6 metri. Lucrarea de acoperire a Dâmboviței Podul Șerban Vodă și Podul Senatului a fost inaugurată la 14 noiembrie 1935 cu ocazia deschiderii lucrărilor Parlamentului, la eveniment luând parte și de această dată, alături de oficialități, un numeros public. În urma realizării acestei lucrări s-a creat un bulevard de 32 m lățime, cu 2 benzi de circulație, trotuare pietonale și cale de tramvai pe centru, cu refugii de 30 m lungime și 12 m lățime la capătul fâșiilor verzi. În prezent, din luna iunie 2025, zona se află într-un amplu proiect de reabilitare și reconsolidare a planșeului peste Dâmbovița pe o zonă de 360 m lungime, esențială pentru dirijarea subterană a cursului râului Dâmbovița.
Tot în paginile ziarelor din această perioadă au fost prezentate cititorilor lucrările de asanare a mlaștinilor de pe râul Colentina, lucrări începute în anii anteriori și care au continuat și mai târziu, luciul de apă fiind transformat în lacuri navigabile cu legături cu Dâmbovița, Argeș până la Dunăre.
Prezentarea este susținută și pentru această parte de ample articole publicate în paginile ziarelor vremii sau de lucrări de specialitate alături de care sunt prezentate numeroase imagini din documentele fotografice si de cartografie deținute în colecțiile speciale ale Bibliotecii.
De asemenea expoziția virtuală beneficiază de aceleași elemente de grafică create special, elemente de colaj realizate, așa cum am fost amintit în prezentarea expoziției virtuale de colegul grafician Constantin Popovici.
Expoziția virtuală (format .pdf) dedicată acestei secțiuni din cadrul Serbărilor ”Lunei Bucureștilor” 1935 poate fi vizualizată 🔗aici.
Curator expoziție:
Mihaela Manolache, bibliotecar, Serviciul Colecții Speciale, Biblioteca Națională a României
