Arhiva istorică structurează în fondurile sale un bogat material documentar provenind în cea mai mare parte din colecţiile fostelor fundaţii şi aşezăminte culturale care au funcţionat în România din prima jumătate a secolului XX: Fundația Culturală „Mihail Kogălniceanu”, Așezământul „Ion I. C. Brătianu” şi Muzeul „Al. Saint-Georges”.
Cu trecerea timpului, acestora li s-au alăturat documente achiziţionate de către Biblioteca Naţională a României sau provenite din donaţii.
În prezent, în cadrul Arhivei istorice există 8 fonduri arhivistice distincte, conţinând documente de patrimoniu: „Al. Saint Georges”, „M. Kogălniceanu”, „I. I. C. Brătianu”, „N. Bălcescu”, „Secolul XX”, „Documente istorice vechi – sec. XV-XIX”, „Foi volante”, „Achiziţii şi donaţii”.
Conţinutul şi suportul material al documentelor este foarte variat, ceea ce sporeşte unicitatea şi valoarea patrimonială a acestora: hărţi administrative, politice şi militare, planuri de moşii şi planuri militare, planuri de arhitectură şi desen artistic, grafică, broşuri, foi volante (sec. XIX-XX), memorii şi rapoarte, invitaţii, felicitări, manuscrise ale unor opere literare, corespondenţă, cărţi poştale, timbre, fragmente ale unor obiecte vestimentare, volume publicate în România şi în străinătate, proiecte legislative, ziare şi decupaje din ziare, studii diverse, fotografii, fişe medicale, programe de teatru şi ale altor evenimente etc.
Documentele vechi datând din sec. XV până în sec. XIX – cărţi de hotărnicie şi judecată, răvaşe şi hotărâri domneşti, porunci ale ocârmuirii, izvoade, zapise de zălogire, de arendăşie şi de vânzare, jalbe, foi de zestre ş.a. dezvăluie faţete semnificative ale vieţii economico-sociale în Ţările Române din perioada domniilor pământene şi a celor fanariote.
Fondurile arhivistice reunesc secvenţe documentare ale etapelor creării şi evoluţiei statului român modern. Acte istorice de o mare diversitate, corespondenţă particulară, dar şi oficială, diplomatică ilustrează procesul complex de construcţie modernă a societăţii româneşti impulsionat de mişcarea revoluţionară românească de la 1848, Unirea Principatelor din anul 1859, culminând cu Unirea cea Mare din anul 1918: marile momente politice, aspecte ale organizării statale şi instituţionale, economice, administrative, sociale şi manifestări ale spiritualităţii româneşti.
Tot aici sunt reunite bogate mărturii istorice referitoare la viaţa şi activitatea unor reprezentanţi ai elitei româneşti din secolele XIX-XX, în special din perioada interbelică: oameni politici, diplomaţi, istorici, literaţi, editori, artişti, medici, militari, savanţi, a şefilor statului, a membrilor Casei Regale.
Inventarele fondurilor arhivistice ale Arhivei Istorice pot fi consultate aici:
