Biblioteca Națională a României propune utilizatorilor o incursiune geografică și istorică, realizată într-o manieră grafică deosebită, despre „Insule – teritorii coloniale ale marilor puteri europene, evoluție istorică și civilizație umană, de la marile descoperiri geografice (sfârșitul secolului al XV-lea) până la constituirea identităților naționale și statale din prezent” prezentă într-o expoziție virtuală cu imagini ale documentelor cartografice și bibliofile din cadrul cabinetelor Serviciului Colecții Speciale.
Expoziția virtuală realizată de Cabinetul de Cartografie, „Insule – teritorii coloniale ale marilor puteri europene, evoluție istorică și civilizație umană, de la marile descoperiri geografice (sfârșitul secolului al XV-lea) până la constituirea identităților naționale și statale din prezent” își propune să aducă în fața utilizatorilor o succintă prezentare, într-o grafică deosebită, a unor imagini digitale ce redau hărți, ilustrații și texte monografice din documente cartografice și bibliofile aparținând Colecțiilor Speciale ale Bibliotecii Naționale a României.
Prin tematica abordată, au fost selectate și prelucrate imagini din aceste documente de sec. XVII-XX care pun în valoare dinamica evoluției istorice a societăților insulare, pornind de la descoperirea lor teritorială, odată cu Marile Descoperiri Geografice, de explorare și cucerire a Lumii Noi, continuând cu procesul de colonizare, prezentarea fiind însoțită de informații referitoare la transformarea acestora în state naționale cu o identitate specifică fiecărei zone geografice prezentate, în contextul general al unor puternice conexiuni cu civilizația occidentală europeană.
Imperiile coloniale ale marilor puteri navale vest-europene au apărut și s-au extins odată cu expedițiile lui Cristofor Columb din 1492 până la sfârșitul sec. al XIX-lea. Regiunile insular-coloniale au constituit un pilon important în dezvoltarea economică și dominația politică internațională a acestor state, ca posesoare a unor întinse teritorii de peste mări și oceane.
Noile insule explorate s-au transformat în teritorii coloniale ale țărilor europene care-și permiteau finanțarea expedițiilor de recunoaștere și luare în stăpânire a acestor pământuri nou descoperite, dispunând de mijloace tehnice și militare superioare față de populațiile cucerite. Dacă primii exploratori și cuceritori ai insulelor au fost spaniolii și portughezii, începând cu sec. al XVII-lea, locul acestora a fost luat de Marea Britanie, Franța și Olanda.
Strânsa coeziune dintre europeni și societățile insulare de-a lungul secolelor a produs o schimbare a mentalității colective, de la superioritatea civilizației europene, la existența omului universal, de la cuceriri prin războaie, la coexistența pașnică a statelor Lumii, pe baza respectului reciproc între diferitele popoare și națiuni, indiferent de deosebirile culturale, de aspectul și înfățișarea fizică avute de noile populații descoperite sau de tradițiile specifice ale acestora.
Prin intermediul imaginilor expuse vom înțelege diversitatea și complexitatea civilizațiilor insulare ca un tot unitar, ce formează o parte componentă a culturii universale, printr-o prezentare succintă a unor locuri și teritorii considerate a fi la mare distanță de locurile în care trăim.
Curator:
Olimpia Vulcu – Serviciul Colecţii Speciale. Cabinetul de Cartografie
