Fondul de carte străină al Colecţiilor Speciale are un pronunţat caracter umanist, cuprinzând aproape toţi autorii clasici, din antichitate până în sec. XX, în ediţii princeps, prime ediţii, ediţii originale şi definitive, ediţii cu comentarii erudite ale unor personalităţi precum Donatus, Erasmus, Melanchton, Guillaume Budé, Paulus Manutius ori Henri Estienne, ediţii ilustrate de artişti celebri ca Pierre Le Rouge, Wolgemuth, Lucas Kranach,Gustave Doré.
Colecţia reuneşte lucrări reprezentative pentru cele mai de seamă centre tipografice ale Europei: Mainz, leagănul artei tipografice, Nürnberg, Veneţia, Florenţa, Roma, Paris, Lyon, Geneva, Leyda, Anvers, Praga, Viena, Londra, Madrid, Atena, lucrări ale unor maeştri tipografi celebri ca Peter Schöffer, Anton Koberger, Johannes Amerbach, Erhard Ratdolt, Antoine Vérard, Guy Marchand, pentru a enumera doar câţiva dintre iluştrii deschizători de drumuri din secolul al XV-lea, alături de dovezi ale rafinamentului şi ingeniozităţii tipografilor-editori din familiile Manuzio, Estienne, exemplare provenind din atelierele lui Christophor Plantin, Hieronymus Froben, tipărituri elzeviriene, de format mic, elegant, uşor de mânuit şi transportat, adaptare inteligentă la cerinţele unei epoci în care cartea a cunoscut o largă difuzare, aproape în toate straturile sociale.
Pentru raritatea, dar şi pentru valoarea artistică deosebită, este de menţionat lucrarea “Danse macabre”, tipărită la Paris, de Guy Marchant, la comanda editorului comercial Geoffroy de Marnef, în 1490. Este singura ediţie în limba latină a acestei balade medievale, care a beneficiat de 14 ediţii în limba franceză, apărute între 1485 şi 1500. Ilustraţia acestei cărţi este apreciată ca o culme a xilogravurii franceze din sec. al XV-lea. Unii cercetători o atribuie lui Pierre Le Rouge, miniaturist al şcolii din Tours, devenit apoi gravor şi tipograf. Cele aproximativ 40 de personaje prinse în dans cu Moartea formează o galerie de fizionomii şi costume specifice tuturor categoriilor sociale, tuturor îndeletnicirilor din Franţa acelui sfârşit de secol, înfăţişate cu exactitate de un artist contemporan. Această ediţie este foarte rară, Gesamtkatalog der Wiegendrucke a înregistrat numai 7 exemplare. Biblioteca Naţională deţine singurul exemplar existent în România.
Lucrarea “Chronicon” a lui Antoninus Florentinus, tipărită la Nürnberg de Anton Koberger, în 1484, ca şi Liber chronicarum, lucrarea medicului şi colecţionarului erudit Hartmann Schedel, tipărită în aceeaşi oficină, nouă ani mai târziu, sunt doar două lucrări din grupul incunabulelor, care dau informaţii despre ţinuturile locuite de traci-daci-români, ca şi despre evenimentele istoriei noastre până la sfârşitul sec. al XV-lea.
O menţiune deosebită merită lucrările de istorie, provenind în cea mai mare parte din biblioteca lui Constantin Karadja ori din fondurile Aşezământului Cultural Ion C. Brătianu, surse străine pentru istoria poporului român, relatări de călătorie, în special ale occidentalilor spre orient, în care sunt descrise ţările române cu poporul lor “roman”, care vorbeşte o limbă “mult apropiată de latină”, apoi istoriile Imperiului Otoman, ale Ungariei şi Imperiului Austro-Ungar, ale Poloniei, cuprinzând informaţii despre ţara noastră, poporul român şi istoria sa, aşa cum a fost ori aşa cum au văzut-o istoricii altor popoare, prin prisma unor interese care au marcat profund fiinţa şi drumul acestui neam.
Dacă la incunabule şi cărţile din secolul al XVI-lea predomină limba latină, la cele din sec. al XVII-lea raportul dintre latină şi franceză este aproape egal, urmând ca pe măsura apropierii de timpurile noastre ponderea limbii franceze să crească, lucru explicabil prin raţiuni istorice şi culturale bine cunoscute. Alături de acestea, în colecţie există numeroase cărţi în limbile germană, italiană, elină şi neogreacă, maghiară, engleză, rusă, nelipsind nici ebraica şi armeana.
Valoarea colecţiei este conferită de numărul relativ mare de legături originale italiene, franceze, germane, de exemplarele cu însemnări manuscrise, interesante prin conţinut sau prin provenienţă, de ex-libris-urile care amintesc despre posesorii succesivi şi despre circulaţia cărţilor.
Dintre lucrările secolelor următoare trebuie menţionate cartea lui Leonhardus Gorecius: Walachischen Kriegs… Basel, Sebastian Henricpetri, 1578, în care sunt descrise luptele purtate de Ioan Vodă cel Cumplit împotriva turcilor, Cosmographia lui Sebastian Münster, în mai multe ediţii succesive, cuprinzând şi o hartă a Ţărilor Române, lucrări referitoare la ecoul luptelor lui Mihai Viteazul, precum Successo delle fattioeri ocorse nell’ Ongaria vicino a Vacia nel 1597 e la battaglia fatta Tu Transilvania contra il Valacco del 1600 dal S. Giorgio Basta… de Achille Tarducci, Venetia, G. B. Ciotti, 1601 sau Cronica lui Johannes Gradelenus, Franckfurt/M. Wilhelm Serlins, 1665.
Printre marile valori ale colecţiei sunt şi volumele somptuos legate în marochin (roşu de cele mai multe ori) purtând, gravate în aur, blazoanele unor iluştri colecţionari precum Eugeniu de Savoia, istoricul şi bibliofilul francez Jacques Auguste de Thou, Renouard, numeroşi regi, principi, cardinali ca şi ex-libris-urile unor editori şi colecţionari erudiţi, precum Firmin Didot.
