COLECŢIILE SPECIALE ALE BIBLIOTECII NAŢIONALE ROMÂNIEI: STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT
Actul de naştere al Bibliotecii Naţionale a României a fost un decret din anul 1955 prin care s-a hotărât înfiinţarea Bibliotecii Centrale de Stat, cu rang şi atribuţii de bibliotecă naţională. Încă din primii ani de activitate, Biblioteca Naţională s-a preocupat de organizarea fondurilor de bibliofilie, prin constituirea Serviciului Colecţii Speciale, care avea să cuprindă, conform normelor stabilite de Pierre Breillat în cunoscuta sa lucrare “La réserve precieuse dans les bibliothèques”, manuscrise, cărţi vechi şi rare, lucrări de artă, precum stampele, gravurile şi desenele, documente de arhivă, corespondenţă, fotografii, materiale cartografice, periodice româneşti vechi, tipărituri şi înregistrări muzicale.
Nucleul acestei valoroase colecţii pe care o deţine Biblioteca Naţională a României a fost constituit dintr-o serie de fonduri strînse cu pasiune, de-a lungul vremii, de colecţionari celebri, preocupaţi de a găsi pretudindeni în lume şi de a aduce în ţară, lucrări despre marile civilizaţii ale lumii: biblioteca lui Ion I. C. Brătianu, colecţia de documente a lui Alexandre Saint-Georges, fondurile Scarlat Rosetti, fondurile Exarcu şi Gheorghe Adamescu, completate şi îmbogăţite, în timp, prin donaţii şi achiziţii.
Politica de achiziţii a avut şi are permanent la bază criteriul calităţii informaţiei documentelor de achiziţionat. Astfel, în colecţiile Bibliotecii Naţionale a României au intrat fonduri de mare valoare istorică şi documentară, precum biblioteca ilustrului colecţionar bibliolog şi bibliofil Constantin Karadja, cumpărată în anul 1962. Această bibliotecă avea în fondurile sale 34 de incunabule, cărţi vechi şi rare tipărite între secolele XVI-XX, stampe şi hărţi. În acelaşi mod au fost achiziţionate arhivele personale, manuscrise şi corespondenţă, aparţinând lui Valeriu Branişte, Sextil Puşcariu, Cezar Petrescu etc.
Serviciul Colecţii Speciale este structurat conform conţinutului specific al fiecărei colecţii pe şapte compartimente distincte, astfel: Bibliofilie, Manuscrise, Arhiva istorică, Periodice româneşti vechi, Stampe, Fotografii, Cartografie. Acestora li se adaugă Compartimentul audio-video, care are o colecţie de tipărituri muzicale, de înregistrări pe suporturi diverse, de la discuri de patefon, până la CD-uri şi DVD-uri.
